Autor: Aurel Badea
Raportul Curții de Conturi a identificat deficiențe majore în activitatea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și a dispus măsuri pentru recuperarea unor sume importante la bugetul de stat. Perchezițiile DNA deschid acum o nouă etapă: verificarea existenței unor eventuale fapte de natură penală.
Perchezițiile efectuate de procurorii DNA la sediul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc nu reprezintă doar o nouă anchetă penală. Ele marchează momentul în care concluziile unui raport al Curții de Conturi trec din zona controlului administrativ în cea a cercetării judiciare.
Raportul Curții de Conturi descrie deficiențe semnificative în activitatea ONJN, instituția căreia statul român i-a încredințat misiunea de a autoriza, supraveghea și controla una dintre cele mai profitabile industrii din România. Auditorii au identificat taxe neîncasate de aproape 200 de milioane de lei, au constatat lipsa unor verificări esențiale și au dispus măsuri pentru recuperarea sumelor și remedierea deficiențelor.
Aceste constatări nu stabilesc vinovății penale. Tocmai de aceea există ancheta DNA, care va trebui să stabilească dacă deficiențele identificate reprezintă doar disfuncționalități administrative sau dacă există și fapte prevăzute de legea penală.
Însă, dincolo de ancheta penală, rămâne o întrebare de interes public: cum a funcționat mecanismul instituțional de supraveghere într-o industrie care generează venituri de miliarde de lei anual?
ONJN nu este o instituție simbolică. Legea îi conferă atribuții clare: autorizarea operatorilor, supravegherea respectării legislației, verificarea obligațiilor datorate bugetului de stat și exercitarea controlului asupra activității din domeniul jocurilor de noroc.
Aceste atribuții nu sunt opționale.
Ele reprezintă obligații legale.
De aceea, raportul Curții de Conturi ridică întrebări care depășesc cazul concret analizat. Cum au funcționat mecanismele interne de control? Au existat suficiente verificări? Au fost dispuse măsurile necesare atunci când au fost identificate probleme?
La fel de important este și rolul Comitetului de Supraveghere al ONJN, organism în care sunt reprezentate mai multe autorități ale statului și care face parte din arhitectura de guvernanță a instituției. Modul în care acest mecanism și-a exercitat atribuțiile în perioada verificată reprezintă, de asemenea, o chestiune de interes public.
Răspunsurile la aceste întrebări trebuie să rezulte din documente și din ancheta aflată în desfășurare, nu din speculații.
Perchezițiile DNA reprezintă începutul unei investigații penale. Concluziile privind eventualele răspunderi individuale aparțin exclusiv procurorilor și instanțelor de judecată.
Există însă și o responsabilitate instituțională, iar aceasta trebuie analizată cu aceeași rigoare.
Astăzi am prezentat contextul în care raportul Curții de Conturi a condus la deschiderea unei anchete penale.
Mâine, într-o investigație bazată exclusiv pe documente oficiale, vom publica:
* cine a condus ONJN în perioada verificată de Curtea de Conturi;
* cine erau vicepreședinții instituției;
* cine făcea parte din Comitetul de Supraveghere;
* ce ministere și autorități erau reprezentate;
* prin ce acte oficiale au fost făcute numirile;
* care erau atribuțiile legale ale fiecărei structuri de conducere și supraveghere.
Nu vom formula acuzații și nu vom anticipa concluziile anchetei penale.
Vom publica documente, cronologii și fapte.
Pentru că transparența este primul pas spre responsabilitate, iar opinia publică are dreptul să știe cum a funcționat mecanismul instituțional al unei autorități aflate astăzi în centrul uneia dintre cele mai importante anchete din domeniul jocurilor de noroc.
