Rasirom, compania deținută de SRI, continuă să încaseze contracte consistente din bani publici. Numai în 2026, societatea a obținut 59 de contracte în valoare totală de 281,26 milioane de lei. În clasamentul autorităților contractante, pe primul loc se află Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care, de-a lungul timpului, a atribuit către Rasirom 11 contracte cu o valoare cumulată de 324,9 milioane de lei.
Contracte de sute de milioane de lei în 2026
Datele privind achizițiile publice arată că 2026 a fost un nou an profitabil pentru Rasirom, compania aflată în portofoliul Serviciului Român de Informații. În primele zece luni ale anului, societatea a obținut 59 de contracte în valoare totală de 281,26 milioane de lei, având printre clienți instituții din zona securității naționale, infrastructurii critice și administrației publice.
Cele mai consistente contracte provin de la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Numai în cadrul unui acord-cadru finanțat prin PNRR pentru furnizarea de echipamente hardware și produse software, Rasirom apare ca beneficiar al mai multor contracte subsecvente cu valori de 53,9 milioane de lei, 44,5 milioane de lei și câte 26,5 milioane de lei.
Un alt contract important a fost atribuit în iulie de DGPI pentru livrarea unor autospeciale de monitorizare a rețelelor de comunicații, în valoare de 10,27 milioane de lei. În aceeași perioadă, compania a obținut și un contract de 1,47 milioane de lei pentru furnizarea unui centru mobil de comandă și control.
Printre beneficiarii importanți ai Rasirom se numără și Banca Națională a României. În octombrie, compania a câștigat un contract de 3,15 milioane de lei pentru furnizarea și montajul sistemelor de securitate în sedii ale BNR. Instituția apare și cu alte contracte pentru reparații ale sistemelor de securitate și servicii tehnice.
Compania Națională Aeroporturi București figurează, de asemenea, pe lista clienților importanți ai Rasirom. În octombrie, societatea a primit un contract de peste 3 milioane de lei pentru modernizarea și dezvoltarea sistemului electronic de control acces din cadrul aeroporturilor administrate de CNAB.
Portofoliul din 2026 este completat de contracte atribuite de Autoritatea Vamală Română, Ministerul Muncii, Poșta Română, Transelectrica, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița sau Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, majoritatea vizând echipamente TEMPEST, sisteme de securitate, control acces, mentenanță și servicii de supraveghere.
După contractele obținute de la DGPI, unul dintre cele mai valoroase acorduri a fost semnat cu Curtea de Conturi a României. În mai 2026, instituția a atribuit companiei controlate de SRI un contract de aproape 34 de milioane de lei pentru proiectarea și furnizarea sistemelor de securitate și conectarea acestora la dispeceratele teritoriale ale Jandarmeriei Române.
Direcția Generală de Protecție Internă a continuat să genereze cea mai mare parte a veniturilor. Pe lângă contractele deja amintite, Rasirom a mai primit în iulie un contract de 25,5 milioane de lei pentru furnizarea de echipamente hardware și produse software, în cadrul unui acord-cadru finanțat prin PNRR.
Și Banca Națională a României se regăsește printre clienții constanți ai companiei. În iunie, Rasirom a câștigat un contract de 2,67 milioane de lei pentru verificarea și întreținerea sistemelor de securitate din sediile BNR. Acesta se adaugă altor contracte pentru sisteme de securitate, reparații și mentenanță atribuite pe parcursul anului.
Un alt beneficiar important este Compania Națională Aeroporturi București. Pe lângă contractul de peste 3 milioane de lei pentru modernizarea sistemului electronic de control acces, compania aflată în administrarea aeroporturilor Otopeni și Băneasa a atribuit Rasirom un contract de aproape 1,15 milioane de lei pentru întreținerea și repararea sistemelor biometrice de control al accesului și a turnicheților din zonele de securitate.
Lista instituțiilor care au apelat la serviciile companiei din portofoliul SRI include și Administrația Prezidențială, care a plătit peste 115.000 de lei pentru întreținerea și repararea sistemelor de control acces, Ministerul Afacerilor Externe, cu un contract de mentenanță preventivă de peste 219.000 de lei, Senatul României, care a cumpărat un sistem TEMPEST de aproape 38.000 de lei, precum și Serviciul de Protecție și Pază, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Autoritatea Vamală Română, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și Ministerul Finanțelor.
În prima parte a anului 2026, Rasirom a continuat să încheie contracte cu unele dintre cele mai importante instituții ale statului. Direcția Generală de Protecție Internă a rămas principalul beneficiar, atribuind inclusiv contracte de 25,5 milioane de lei și 12,9 milioane de lei pentru furnizarea de echipamente hardware și produse software în cadrul unor proiecte finanțate prin PNRR.
Compania controlată de SRI a obținut contracte și în zona infrastructurii strategice. Societatea Națională Nuclearelectrica i-a atribuit un contract de peste 1,1 milioane de lei pentru întreținerea sistemului de protecție fizică de la Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești, iar Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara a cumpărat de la Rasirom turnicheți și sisteme de control al accesului în valoare de peste 129.000 de lei.
În martie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI a contractat lucrări pentru realizarea unei camere ecranate TEMPEST în valoare de aproximativ 820.000 de lei, una dintre specializările tradiționale ale companiei. Tot în domeniul protecției informațiilor clasificate, Senatul României a achiziționat de la Rasirom un sistem TEMPEST clasa A, iar mai multe instituții au apelat la serviciile companiei pentru mentenanța infrastructurilor de securitate.
Lista clienților include și Administrația Prezidențială, Camera Deputaților, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Vamală Română, Consiliul Concurenței, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Direcția Națională Anticorupție, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și Poșta Română.
De asemenea, Rasirom a continuat colaborările cu Compania Națională Aeroporturi București, care i-a atribuit contracte de aproape 945.000 de lei pentru întreținerea sistemelor de securitate de pe Aeroportul Henri Coandă și de peste 1,14 milioane de lei pentru mentenanța sistemelor biometrice de control al accesului și a turnicheților din zonele de securitate.
Rasirom, profit net de 9,68 milioane de euro
Rasirom RA este regia autonomă din portofoliul Serviciului Român de Informații, înființată la 15 februarie 1995 și cu sediul în București, Sectorul 2. Regia este administrată de Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, Laurențiu Trocan și Bogdan Laurențiu Voicu.
Datele financiare arată că Rasirom a avut în 2025 o cifră de afaceri de 124,3 milioane de euro și un profit net de 9,68 milioane de euro
Cine sunt cei trei administratori ai Rasirom
Dintre cei trei administratori, Andrei Gabriel Benghea-Mălăieș se remarcă prin numărul impresionant de surse de venit declarate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, acesta încasează bani din nu mai puțin de 11 contracte de muncă și mandate de administrator sau director general în companii din energie, servicii financiare și industria jocurilor de noroc.
Printre cele mai consistente venituri se regăsesc cele obținute din funcția de director general al Centralei în Ciclu Combinat pe Gaz Turceni SA, pentru care a încasat 108.819 lei, și mandatul de administrator la Distribuție Energie Electrică România SA, remunerat cu 77.693 lei. Acesta mai ocupă funcții de conducere la mai multe parcuri fotovoltaice din grupul Complexului Energetic Oltenia, fiecare aducându-i venituri anuale de peste 31.000 de lei.
Pe lângă salarii și indemnizații, Benghea-Mălăieș declară câștiguri consistente din investiții financiare. Acesta a încasat dividende de 240.000 de lei de la propria companie, ABM Administrare Management SRL, alte dividende de aproape 32.000 de lei din Fondul Proprietatea și venituri din obligațiuni și instrumente financiare tranzacționate prin Tradeville și Goldring.
Administratorul Rasirom deține, de asemenea, economii importante în conturi bancare, depozite și platforme de investiții. Valoarea sumelor declarate depășește 670.000 de lei și 16.000 de euro, la care se adaugă alte active financiare plasate pe piața de capital.
Cel de-al doilea administrator, Laurențiu Trocan, raportează venituri semnificative chiar din activitatea desfășurată în cadrul Rasirom. Potrivit declarației de avere, acesta a încasat 198.264 de lei reprezentând indemnizația fixă de administrator și încă 198.266 de lei drept componentă variabilă de performanță.
Veniturile totale obținute din mandatul de la Rasirom depășesc astfel 396.000 de lei anual.
În 2024, Radu-Claudiu, cel de-al treilea administrator al Rasirosm, a revenit și în Consiliul de Administrație al Cupru Min Abrud. Din 2021 ocupă funcția de director general al SIF Transilvania, după ce anterior a fost vicepreședinte al Directoratului și director general adjunct al societății. În paralel, conduce Consiliul de Administrație al Tusnad SA și face parte din structurile de conducere ale Casa Albă Independența SA și Transilvania Leasing IFN.
Anterior, între 2018 și 2020, a fost director economic și membru în Consiliul de Administrație al Cupru Min SA, activând inclusiv în comitetele de audit, tehnologie și remunerare. Cariera sa include poziții de conducere și audit în cadrul grupului Aegon, la Depozitarul Central, Banca Transilvania, BT Capital Partners, BT Asset Management, BT Leasing și BCR – Erste Group.Roșca a ocupat și funcția de președinte al Comisiei de Audit din cadrul Asociației Române a Băncilor.
sursă: gazetadecluj.ro
