Un răspuns oficial obținut de Gazeta de Cluj, în baza Legii 544/2001, scoate la iveală o aritmetică pe care orice clujean plătitor de taxe ar trebui să o citească cu mare atenție. Hotelul Univers T S.A., instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, a încasat, în 2025, 8.166.561 de lei de la Iulius Mall Cluj, bani proveniți dintr-o asociere în participațiune veche de aproape două decenii. Numai că, potrivit propriilor date de bilanț ale mall-ului, Iulius Mall Cluj SRL a raportat, în același an, un profit net de doar 2.876.001 de lei. Cum poate un hotel să încaseze de la un partener de afaceri o sumă de trei ori mai mare decât profitul declarat de acel partener?
Potrivit răspunsului oficial nr. 793/17.08.2026, semnat de directoarea generală Mariana Carmen Leș și transmis Gazetei de Cluj în urma unei solicitări formulate în temeiul Legii 544/2001, sumele încasate de Univers T de la Iulius Mall în perioada 2021-2025 au crescut constant: 1.601.496 de lei în 2021, 5.593.819 de lei în 2022, 6.617.560 de lei în 2023, 6.765.542 de lei în 2024 și 8.166.561 de lei în 2025. În aceeași perioadă, dividendele achitate de Univers T către Consiliul Județean Cluj, adică banii care ajung, în teorie, la bugetul public al județului, au fost de 2.210.817 de lei în 2021, 2.524.229 de lei în 2022, 3.303.578 de lei în 2023, 3.425.565 de lei în 2024 și 4.172.887 de lei în 2025.
Cu alte cuvinte, din cei peste 8 milioane de lei încasați anul trecut de la Iulius Mall, mai puțin de jumătate au ajuns, sub formă de dividende, la bugetul județului restul rămânând, potrivit explicațiilor oficiale ale hotelului, în activitatea curentă și în programul de investiții al Univers T, program care ar fi vizat, potrivit aceluiași răspuns, eficientizarea energetică a clădirii prin panouri fotovoltaice, modernizarea spațiilor de cazare și a restaurantului, precum și reclasificarea unității hoteliere la categoria de patru stele. Sunt explicații plauzibile, la prima vedere, dar care nu răspund la întrebarea centrală. De unde vin, de fapt, banii ăștia, și de ce o companie deținută de județ ajunge să depindă, practic, de bunăvoința unui investitor privat pentru a-și susține „activitatea curentă”?
Contractul din 2006, ținut la secret ani de zile
Pentru a înțelege cum a ajuns Univers T să trăiască, în esență, din mila lui Iulius Group, trebuie mers înapoi la anul 2006, când Consiliul Județean Cluj a semnat cu firma omului de afaceri ieșean Iulian Dascălu, cunoscut în presă drept „regele mall-urilor”, un contract de asociere în participațiune ținut la secret ani întregi, atât de investitor, cât și de instituția publică. Prin acest contract, Iulius Group a primit undă verde să ridice Iulius Mall Cluj pe un teren aflat, practic, în legătură cu patrimoniul public administrat de județ, cu obligația de a achita 25% din profitul obținut, dar nu mai puțin de 45.000 de euro pe lună, o sumă minimă garantată care avea rolul, teoretic, de a proteja interesul public indiferent de rezultatele financiare declarate de mall.
Numai că exact acest mecanism de „sumă minimă garantată” s-a dovedit, în timp, o capcană pentru instituția publică, nu o protecție. Potrivit unor estimări din piața imobiliară, chiria percepută de Iulius Mall Cluj de la comercianții din interiorul complexului ar fi de aproximativ 25 de euro pe metru pătrat lunar, ceea ce ar însemna încasări de aproape un milion de euro pe lună doar din chiriile plătite de magazine. Din tot acest flux de bani, Univers T primește o chirie fixă de doar 60.000 de euro pe lună, adică puțin peste 720.000 de euro pe an, mai puțin de 10% din veniturile brute estimate ale mall-ului.
Nu întâmplător, chiar în ședința Consiliului Județean Cluj din 27 martie 2025, mai mulți consilieri județeni au criticat dur performanța economică a hotelului, cerându-i public să reușească să facă profit fără să mai depindă de cei 60.000 de euro lunar primiți de la Iulius Mall, un semn clar că nemulțumirea față de acest aranjament financiar nu mai este doar un subiect de investigație jurnalistică, ci a ajuns și pe agenda politică a județului.
Piramida financiară din spatele mall-ului, sau cum arăți profit mic acolo unde trebuie să plătești statul
Ceea ce arată cu adevărat disproporția dintre cei 8 milioane de lei încasați de Univers T și cei doar 2,87 milioane de lei profit declarat de Iulius Mall Cluj este structura financiară complexă prin care Iulius Group își organizează afacerile în România. Datele de bilanț public arată o piramidă de companii, Iulius Mall Cluj SRL, Attrius Developments SRL și Iulius Holding SRL, ale căror rezultate financiare spun povești complet diferite, în funcție de cine se uită la ele.
Iulius Mall Cluj SRL, entitatea care declară, oficial, profitul din care se calculează suma datorată județului, a raportat 2.876.001 de lei profit net în 2025, la o cifră de afaceri de 27,45 milioane de lei, o sumă chiar mică pentru o companie care operează unul dintre cele mai mari centre comerciale din Transilvania. În schimb, Attrius Developments SRL, firma-administrator, care apare inclusiv pe bonurile fiscale emise la parcarea mall-ului din Cluj, a raportat, în același an, un profit net de peste 10,36 milioane de lei, la o cifră de afaceri de peste 57 de milioane de lei, cu nu mai puțin de 470 de angajați. Iar la vârful acestei structuri se află Iulius Holding SRL, o companie care, în 2025, a avut o cifră de afaceri egală cu zero lei, dar un profit net de 22.256.025 de lei, obținut, cel mai probabil, exclusiv din dividende primite de la celelalte firme din grup, și care funcționează, an de an, cu un singur angajat declarat, deținând, în același timp, capitaluri proprii de peste 150 de milioane de lei.
Cu alte cuvinte, banii reali ai afacerii Iulius par să circule, în interiorul grupului, către entitățile cele mai puțin vizibile public, Attrius Developments și Iulius Holding, în timp ce entitatea față de care Consiliul Județean Cluj are un drept contractual la profit, Iulius Mall Cluj SRL, este menținută cu o rentabilitate suficient de modestă încât suma minimă garantată de 45.000 de euro pe lună să rămână, an de an, mai avantajoasă pentru investitor decât procentul de 25% din profitul real declarat. Este o „arhitectură financiară” care, indiferent cât de legală ar fi din punct de vedere formal, ar trebui să declanșeze o reevaluare serioasă, din partea Consiliului Județean Cluj, a contractului semnat acum aproape două decenii.
Misterul de pe bonul de parcare
Un detaliu aparent minor, dar extrem de interesant pentru modul netransparent în care este administrată infrastructura mall-ului din Cluj, a ieșit la iveală printr-un simplu bon de parcare. Chitanța emisă pentru achitarea unei sume de 3 lei la parcarea Iulius Mall Cluj poartă antetul „Attrius Developments SRL”. Attrius Developments este firma-vehicul prin care Iulius Group administrează, la nivel de grup, mai multe dintre proiectele sale imobiliare, inclusiv complexul Palas din Iași, iar sediul social oficial al companiei este înregistrat pe strada Palas din Iași, culmea, chiar numele proiectului imobiliar cel mai controversat construit vreodată de Iulian Dascălu.
Practic, banii de parcare plătiți de un clujean care își lasă mașina la mall-ul din oraș ajung administrați printr-o firmă a cărei identitate corporativă este legată explicit de orașul Iași, un semn „extra” al modului în care Iulius Group preferă să-și centralizeze fluxurile financiare printr-o rețea de companii-satelit, adică Iulius Management Holding, Iulius Group, Iulius Holding, Palas, Palas 2, Palas 3, Palas 4, Palas 5, greu de urmărit pentru orice autoritate locală sau contribuabil obișnuit care ar vrea să înțeleagă, cu adevărat, cine câștigă și cât, din fiecare tranzacție petrecută sub acoperișul mall-ului clujean.
Aceeași rețetă, testată deja la Iași, unde justiția a declarat proiectul ilegal
Modul de operare al lui Iulian Dascălu la Cluj nu este, de altfel, o invenție locală, ci o rețetă deja testată și, în cazul de la Iași, sancționată definitiv de justiție. Totul a pornit de Crăciunul anului 2004, când primarul de atunci al Iașiului, Gheorghe Nechita, i-a acordat lui Iulius Group, cu dedicație și fără licitație, un teren de 11 hectare pentru un proiect declarat inițial ca fiind de 1.200 de apartamente. În realitate, Dascălu a ajuns să ocupe o suprafață de trei ori mai mare, de 320.000 de metri pătrați, iar din promisiunea inițială de 1.200 de apartamente au fost construite doar 100. După ani de procese, inițiate de omul de afaceri ieșean Dănuț Prisecariu, proprietarul firmei Alimentara SA, Curtea de Apel Oradea a decis, pe 18 noiembrie 2010, anularea hotărârilor Consiliului Local Iași din 2004 și 2005 prin care fusese aprobată asocierea cu Iulius Group, o decizie confirmată ulterior, definitiv și irevocabil, de Curtea de Apel București, care a stabilit că întregul proiect Palas a fost construit ilegal.
Unul dintre procesele legate de acest dosar s-a judecat chiar la Cluj-Napoca. Judecătoarea care a instrumentat dosarul este Maria Hrudei, soția lui Mircea Hrudei, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), una dintre cele mai importante instituții de anchetă din România. Indiferent de soluția pronunțată în acel dosar, simpla existență a unei asemenea legături de familie, într-un stat de drept funcțional, ar trebui verificată și explicată public, nu lăsată să plutească drept o simplă coincidență administrativă.
Ce ar trebui să se întâmple acum, și de ce, probabil, nu se va întâmpla
Confruntat cu toate aceste elemente, un contract ținut inițial secret, o sumă minimă garantată care pare tot mai puțin avantajoasă pentru județ pe măsură ce mall-ul crește, o structură de firme în care profitul real pare să circule departe de entitatea obligată contractual față de Cluj, și un tipar de comportament deja sancționat de justiție la Iași, Consiliul Județean Cluj ar avea toate motivele să renegocieze, de urgență, termenii asocierii cu Iulius Group. În loc de asta, discuția publică s-a limitat, până acum, la critici punctuale aduse conducerii Univers T, în ședințe de consiliu, pentru „lipsa de profitabilitate” a unui hotel care, în realitate, nu face altceva decât să administreze, an de an, o chirie fixă negociată acum aproape 20 de ani, de o parte care avea, la acel moment, mult mai puține instrumente de negociere decât miliardarul din Iași.
Până când cineva din conducerea județului va avea curajul politic de a pune, public și fără menajamente niște întrebări simple, clujenii vor continua să plătească, indirect, prețul unei asocieri gândite, de la bun început, în avantajul „regelui mall-urilor”, nu al bugetului public pe care Univers T ar trebui, de fapt, să-l alimenteze.
sursă: gazetadecluj.ro
