Autor: Liviu Alexa

No.

• Băiatul de bani gata al unui patron clujean se ia în clanță agresiv cu niște rromi cunoscuți pentru violențe și aproape ajunge la morgă.

Poza asta e în exclusivitate:

Povestea incredibilǎ o prezint mai jos şi de data asta e chiar la mijloc: chiar dacǎ doi cetǎțeni rromi sunt de vinǎ pentru traumatismele beizadelei, şi beizadeaua şi-a cǎutat-o cu lumânarea împreunǎ cu prietenii lui.

• O fată din Cluj a fost urmărită noaptea de 30 de trotinetiști, la 100 m de secția de Poliție.

Un cuțitar și brigada lui l-au amenințat în fața casei și în club pe un cunoscut interlop care a și făcut plângere la Poliție, rămasă fără rezultat. (foto Clujust)

Văzând că Poliția clujeană ignoră amenințările repetate la adresa vieții lui și a soției, interlopul s-a decis să își facă singur dreptate și l-a bătut pe rromul cuțitar cu furtunul în plin centrul Clujului. Nu era baston telescopic, ci furtun.

Dar asta nu e tot: rromul cuțitar bătut cu furtunul a fost arestat trei zile mai târziu pentru că a furat o grămadă de parfumuri dintr-un magazin și a amenințat două persoane.

Dar chiar nu e tot: azi arăt, in exclusivitate, cum rromul cuțitar a violat o femeie în mai 2026 şi a fost lăsat LIBER.

O fată de 13 ani a fost agresată sexual de două ori într-un magazin din Cluj-Napoca de patronul buticului.

Pe 7 septembrie, adică aproape simultan, într-un troleibuz de pe linia 5, care venea dinspre Aeroport spre centrul Clujului, izbucnea un alt scandal. Într-un troleibuz de pe linia 5 din Cluj-Napoca, care circula dinspre Aeroport spre centrul orașului. Mai multe persoane s-au luat de un călător, iar situația a degenerat până în punctul în care bărbatul a fost lovit cu pumnul în față. La un moment dat, una dintre femeile implicate în conflict avea în mână un ciocan, pe care ulterior l-a pus înapoi în geantă.

Un avocat de top din Cluj-Napoca, doctor în drept, a amenințat cu pistolul un cetățean cu care avusese o dispută în trafic. Fiind guler alb, un procuror clujean l-a „spălat” cu o ordonanță de clasare.

Dovedesc tot ce zic aici:

Clujul s-a umplut de violențe grave, cerșetorie, cuțitari, drogați, hoți de buzunare.

Când zicea Adrian Năstase de cele două Românii, putea extrapola metafora și la marile centre urbane din România.

Cel puțin în cazul Clujului, nu ar fi greșit.

Am aproape trei decenii de când, ca jurnalist și, scuze că zic, voce puternică în comunitate, arăt că acest oraș se degradează de la an la an nu numai la calitatea vieții, cât și la capitolul siguranță.

Luptele mele profesionale au fost cu traficanții de droguri din Cluj-Napoca, cu pedofilii, dar, în ultima vreme, nu numai jurnalistul Liviu Alexa luptă cu asta, ci toți clujenii care însă au de a face cu o paletă mai largă de grozăvii: cerșetori agresivi, drogați violenți, bătăi de stradă, pedofili, violențe inimaginabile, hoți de buzunare, cuțitari care amenință oameni simpli ziua în amiaza mare.

Desigur, pare cumva apocaliptic. Chiar vreau să decideți voi dacă am dreptate să mă îngrijorez sau nu, dar numai după ce veți citi întregul meu material.

Numai în primele zile din septembrie 2026, Clujul a produs o succesiune de episoade incredibile pentru un “oraş de 5 stele”: vi le-am descris scurtean mai sus, dar trebuie să le vedem în ansamblu – toate aceste știri șocante au loc în contextul în care IPJ Cluj a traversat ultimul deceniu printr-un carusel de șefi interimari, concursuri ratate, împuterniciri ministeriale și dosare DNA, soldate chiar cu arestarea a doi comandanți în funcție ai IPJ.

Dorin Mircea Todea e un milionar din Cluj-Napoca, patronul firmei de băuturi alcoolice Prodvinalco. Om decent, la locul lui, are ghinionul unui copil, Vlad Todea, care se apropie de statutul de beizadea, arogant, genul care sare la gât imediat, măcar că nu îl susține fizicul.

Nu e prima oară când și-o ia peste muzicuță pentru atitudinea lui.

De data asta însă a avut ghinion să dea peste doi rromi cu antecedente în violențe de stradă și practicanți de box.

Înainte de a trage concluzii, să v-o zic pe a mea. Atât gașca care a provocat, cât și gașca care a reacționat, sunt la fel de vinovate.

În cazul de mai jos, a fost ca în serialul „Fargo”, un gest a condus la altul care a condus la altul și astfel prima împrejurare, aparent o pizdeală la semafor, s-a terminat așa:

Să ne înțelegem. Povestea de mai jos nu vreau să „dea” în rromi, fiindcă fire-starteri au fost o gașcă de prieteni puțin aghezmuiți de la Festivalul Vinului.

Când să iasă din Parcul Central, era cât p-aci să fie călcați de o mașină la volanul căreia se afla o femeie. Agresații zic că ar fi întors pe linie continuă și că erau să fie călcați, femeia zice că ei traversau pe roșu.

Ceasul rău, semaforul negru, unul din gașca de cheflii de la Festivalul Vinului, un topograf, scuipă spre parbriz, și prietenii lui încep să o înjure pe femeie.

Femeia însă nu era singură în mașină, ci cu soțul ei, un bătăuș rrom, poreclit Cielo, care, să vedeți ce poveste!, tocmai purta o brățară de monitorizare la picior pentru alte fapte de violență.

Femeia a fost câteva momente deșteaptă și, știind că, dacă Cielo ieșea din mașină, se termina cu libertatea lui, căci avea brățară, a încercat să îl calmeze. Dar gașca de tineri a continuat cu înjurăturile, au devenit cumva mai violenți, așa că Cielo n-a mai rezistat și a coborât din mașină și a început să îi lovească.

Femeia de la volan și-a sunat fratele, bătăușul Ruben, care era undeva mai în spate, iar ăla, practicant de box, a venit și a închis masa cu câțiva pumni dintre care cei mai bine plasați i-a recepționat Vlad Todea, băiatul milionarului Prodvinalco.

Ca să nu îmi aud discuții că țin cu rromii sau cu românii, să privim puțin acest video în care echipa românilor face ce face și echipa rromilor face ce face.

Vedeți?

Problema lui Ruben și Cielo e că Vlad Todea, după loviturile primite, a picat pe asfalt și s-a lovit rău la cap.

Atât de rău încât taică-său a apelat la prietenia cu celebrul neurochirurg Ștefan Florian, care a fost trezit în miez de noapte și chemat să vină să îl salveze pe Vlad.

Norocul lui Ruben și Cielo a fost… două: primul, că tatăl milionar a zis că nu va depune plângere dacă copilul se trezește din comă și e sănătos, și al doilea noroc, că asta chiar s-a întâmplat, ca prin minune, cele 10 ore critice au trecut, Vlad Todea s-a trezit și e în afara oricărui pericol, minus cărdeala luată.

Sigur, e probabil ca și taică-său să știe ce hram poartă copilul său și cât l-a scăpat din mâini, după cum și Ruben și Cielo au trecut razant pe lângă închisoare pentru omor. Fiecare va trage concluziile lui, dacă va dori.

Concluzia mea e că aceste road rage-uri sunt tot mai numeroase în Cluj-Napoca pentru că cetățenii nu mai au frică de poliție. Fiți atenți la Alexa, mai jos vă descriu încă două bătăi în trafic, una deja celebră, cu Flaviu Tărău, care îl bate pe cuțitarul Jan Lăcătuș cu un furtun, și alta cu un celebru avocat de fițe din Cluj-Napoca care, tot în zona centrală, l-a amenințat în trafic pe unul cu pistolul.

E text lung ǎsta, dar cine mai scrie aşa de bine ca Liviu Alexa asemenea anchete?

Cazul petrecut în 5 septembrie în zona Operei Maghiare concentrează, într-o singură poveste, o mare parte din această degradare. Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, Flaviu Tărău l-a bǎtut cu un furtun în fix centrul Clujului pe un scandalagiu notoriu cu cazier cât China. Jan Lăcătuș (foto jos) dǎdea în 2017 deja de lucru instanțelor care nu mai știau cum să lipească pedepsele din sumedenia de infracțiuni grave făcute până atunci.

Fiți atenți cum arǎta deja în 2017 rǎbojul penal al ǎstuia – citat din sentințǎ (dacǎ nu aveti chef sa citiți, deşi meritǎ, dați scroll)

“În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca împotriva sentinţei penale nr.622 din 29 martie 2017 a Judecătoriei Cluj Napoca, pe care o desfiinţează cu privire la operaţiunea de contopire a pedepselor şi pedeapsa rezultantă şi judecând: Menţine pedepsele aplicate inculpatului LJ, respectiv de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. 1 din C.p. şi de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 din C.p. Menţine dispoziţiile privind pedepsele complementare şi accesorii aplicate inculpatului. În temeiul art. 38 alin. 1 din C.p., constată că cele 2 infracţiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa atacată se află în concurs real cu infracţiunile de: – tâlhărie, pentru care s-a aplicat pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 526/28.03.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 1220/19.10.2016 a Cur?ii de Apel Cluj; – lovire sau alte violenţe, pentru care s-a aplicat pedeapsa de 7 luni închisoare, prin sentinţa penală nr. 1618/09.11.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2017; – lovire sau alte violenţe pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare, prin sentinţa penală nr. 16/05.01.2017, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017. În baza art. 40 alin. 1 rap. la art. 39 alin.1 lit. b din C.p., descontope?te pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1618/09.11.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2017 în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, rezultând pedepsele de: – 7 luni închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 1618/09.11.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2017; – 8 luni închisoare şi 3 luni închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 350/25.02.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 29.02.2016; – 2 ani şi 2 luni închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 526/28.03.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 1220/19.10.2016 a Cur?ii de Apel Cluj. Constată că prin sentinţa penală nr. 1618/09.11.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2017, a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 9 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 350/25.02.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 29.02.2016. Înlătură sporul de 6 luni închisoare rezultat din sentinţa penală nr. 1618/09.11.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2017. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 2 ani 9 luni 20 zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 16/05.01.2017, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, anume: – 1 an închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 16/05.01.2017, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017; – 2 ani şi 2 luni închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 526/28.03.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 1220/19.10.2016 a Cur?ii de Apel Cluj; – 8 luni închisoare şi 3 luni închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 350/25.02.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 29.02.2016; Constată că prin sentinţa penală nr. 16/05.01.2017, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017, a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 9 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 350/25.02.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la 29.02.2016. Înlătură sporul de 7 luni şi 20 de zile închisoare rezultat din sentinţa penală nr. 16/05.01.2017, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017. În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin.1 lit. b şi art. 40 alin.1 din C.p., contopeşte cele două pedepse de câte 6 luni închisoare cu pedepsele de 2 ani ?i 2 luni închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 526/28.03.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 1220/19.10.2016 a Cur?ii de Apel Cluj, 7 luni închisoare, dispusă prin sentinţa penală nr. 1618/09.11.2016, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2017 şi 1 an închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 16/05.01.2017, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017, aplicând inculpatului LJ pedeapsa cea mai grea de 2 ani ?i 2 luni închisoare, la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (10 luni ?i 10 zile), urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani ?i 10 zile închisoare. În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) din C.p., constată că infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa atacată se află în stare de pluralitate intermediară faţă de pedeapsa de 9 luni închisoare (rezultată din contopirea pedepselor de 8 luni închisoare şi 3 luni închisoare) aplicată prin sentinţa penală nr. 350/25.02.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 29.02.2016. În temeiul art. 44 alin.2, 43 alin.2 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b din C.p., contopeşte pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 350/25.02.2016 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin neapelare la data de 29.02.2016 cu pedeapsa de 3 ani şi 10 zile închisoare, urmând ca inculpatul LJ să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani ?i 10 zile închisoare, la care se adaugă o treime din cealaltă pedeapsă (3 luni), deci în total 3 ani 3 luni ?i 10 zile închisoare. Aplică inculpatului LJ, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării, pe o durata de 1 an ?i 6 luni a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h ?i n din C.p. (ultimele două astfel cum au fost stabilite prin sentinţa penală nr. 16/05.01.2017 a Judecătoriei Cluj Napoca, definitivă prin neapelare la data de 26.01.2017). Face aplic.art.65, rap.la art. 66 alin. 1 lit. a, b, h ?i n din C.p. Deduce din durata pedepsei cu închisoarea aplicată, măsura re?inerii de 24 ore din data de 22.10.2010 dispusă prin ordonan?a nr. 651970/22.10.2016 emisă de I.P.J. Cluj – Poliţia Municipiului Cluj-Napoca – Biroul de Investigaţii Criminale, precum şi perioada executată de la data de 27.11.2015 la 28.03.2016, de la data de 24.10.2016 la zi. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei decizii. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 260 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, sumă ce se va plăti din FMJ. Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 23 iunie 2017.”

De atunci, Jan smardoiul a fācut muuulte alte căcaturi penale grave, dar să revenim la bātaia luată de el cu furtunul, căci Jan Lăcătuș a fost bǎtut de Flaviu Tǎrǎu, dupǎ o serie întreagǎ de provocǎri.

De exemplu: într-o înregistrare publicată de Clujust, acesta amenința un tânăr chiar în centrul Clujului, spunându-i că îl bate inclusiv „la poliție în secție”, cǎci l-a “fǎcut” şi pe Tǎrǎu. Dupǎ apariția acestei inregistrări, politia clujeană a fost mucles.

Poliția fusese mucles şi în februarie când Jan Lacatus s-a dus la domiciliul clujeanului Flaviu Tǎrǎu ca sǎ il omoare impreunǎ cu alți 5 cuțitari: aveți aici video în exclusivitate.

Cuțitarii l-au căutat acasa pe Tărău, da? In cluburi, da? I-au amenințat soția, da?

Ce a făcut Poliția clujeană din februarie până când Tărău si-a făcut dreptate singur cu furtunul? A făcut o sulă.

Dacă vedeți videoul tot exclusiv prezentat de mine mai jos, o să ziceți că, totuși, forțele de ordine au făcut ceva. Așa e. Ceva. L-au tot încătușat pe scandalagiu, așa cum se vede în filmarea de mai jos de acum câteva săptămâni, și mereu a fost lăsat liber. Mișto, nu?

Dar mai am ceva exclusiv pentru voi. Să vă pună până la capăt pe gânduri.

În 25 mai 2026, Jan Lăcătuș și prietenul său, Marius Rostaș, făceau următoarele:

Notă: documentul real a fost transcris de mine, ca să nu îmi „ucid” sursa din Poliție, căreia îi mulțumesc pentru curaj.

LĂCĂTUȘ JAN,

cercetat sub control judiciar, urmând a fi trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 alin. 1 – art. 234 alin. 1 lit. a) și d) C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen., rap. la art. 43 alin. 5 C.pen.

și

ROSTAȘ MARIUS, zis “Pusi”,

cercetat sub control judiciar, urmând a fi trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 alin. 1 – art. 234 alin. 1 lit. a) și d) C.pen.

Expunerea pe scurt a stării de fapt:

La data de 25.05.2026, în jurul orelor 04:45, organele de poliție din cadrul Secției 3 Poliția Rurală Baciu au fost sesizate de persoana vătămată [X] cu privire la faptul că în orele precedente ar fi fost violată și totodată tâlhărită de către două persoane de sex masculin, identificate ca fiind inculpații Rostaș Marius, zis “Pusi” și Lăcătuș Jan.

Astfel, în contextul în care persoana vătămată practică prostituția pentru a se întreține, a fost de acord să se deplaseze cu cei doi bărbați la locuința inculpatului Rostaș Marius, situată în com. Baciu, str. XXX jud. Cluj, loc în care aceștia s-au dezbrăcat cu intenția de a întreține raporturi sexuale, contra sumei de 100 de lei.

Din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că persoana vătămată le-a comunicat celor doi că este de acord să întrețină relații sexuale doar în condițiile în care aceștia vor purta prezervativ, lucru cu care inculpații n-au fost de acord.

În acest context, inculpatul Rostaș Marius a insistat că dorește să întrețină raporturi sexuale cu victima fără purtarea unui prezervativ, însă lovindu-se de refuzul repetat al victimei, acesta s-a desistat, solicitându-i în schimb persoanei vătămate suma de 100 de lei înapoi.

Persoana vătămată nu a fost de acord să returneze suma de bani, întrucât avea nevoie de ea pentru a se deplasa în Italia.

Fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpații Rostaș Marius și Lăcătuș Jan au exercitat acte de violență fizică și psihică asupra victimei, în scopul de a o constrânge să le dea suma de 100 de lei.

Astfel, numitul Rostaș Marius a agresat-o fizic pe victimă, prin lovirea cu pumnii și picioarele, totodată amenințând-o pe aceasta cu moartea, prin folosirea unui topor, în timp ce inculpatul Lăcătuș Jan a lovit-o pe victimă cu palma sau cu pumnul în zona ochiului drept, sprijinind astfel demersul inculpatul Rostaș Marius de a-și recupera banii, persoana vătămată înmânându-le în cele din urmă suma de 100 de lei.

I. STAREA DE FAPT:

Conform procesului-verbal de constatare din data de 25.05.2026, în jurul orelor 04:45, organele de poliție din cadrul Secției 3 Poliția Rurală Baciu au fost sesizate prin SNUAU 112 de către numita [X] cu privire la faptul că în noaptea de 24/25.05.2026 a întâlnit două persoane de sex masculin pe raza mun. Cluj-Napoca, zona Gării (unul descris ca fiind înalt, atletic și purtând o bluză de culoare albă, iar cel de-al doilea înalt, corpolent, ce purta un tricou de culoare portocalie și blugi de culoare albastră), care i-au propus să întrețină relații sexuale cu aceștia în schimbul sumei de 200 de lei.

După ce a acceptat propunerea bărbaților s-au deplasat împreună, cu un taxi, la un imobil situat pe raza comunei Baciu, jud. Cluj. Acolo, cei trei s-au dezbrăcat, iar persoana vătămată a început să-i masturbeze pe aceștia. Ulterior, vrând să întrețină relații sexuale, persoana vătămată le-a cerut celor doi să poarte prezervativ, însă aceștia au refuzat să poarte, iar bărbatul de constituție atletică s-a urcat peste persoana vătămată și și-a introdus penisul în vaginul acesteia de câteva ori, deși persoana vătămată i-a cerut să înceteze […]

Ce credeți? Jan Lǎcǎtuş a scǎpat iar liber…

Toate astea în Clujul de 5 stele.

Apoi a urmat “corecția” luatǎ cu furtunul de Jan Lǎcǎtuş de la Flaviu Tǎrǎu.

Propus pentru arestare, Tărău a susținut în fata judecǎtorilor că nu s-ar fi ajuns la agresiunea din zona Operei dacă autoritățile ar fi reacționat anterior la amenințările reclamate.

Cumva, are dreptate mare.

Sigur că putem discuta cinci mii de ani dacă se justifică faptul că Tărău și-a făcut dreptate, dar după videoul de mai sus, în care cuțitarii au venit să îl taie în fața casei lui, au trecut câteva luni bune.

Mai jos sunt imagini cu aceiași indivizi, în august, la un club. La unul dintre ei se vede clar cuțitul la spate.

foto Clujust

Ce să mai fi așteptat Tărău, să îl taie cuțitarii? Să îi omoare nevasta?

La doar câteva zile după bătaie, Jan Lăcătuș a fost reținut și apoi arestat preventiv într-un alt dosar.

Fiți aici atenți cât de slow a fost procuratura.

L-au arestat pe Jan Lăcătuș că a furat de două ori din același magazin 18 sticle de parfum.

Dar furturile au avut loc la 12 august și 31 august, da?

Mai mult, bărbatul ar fi amenințat cu acte de violență două persoane aflate într-un magazin din municipiul Cluj-Napoca, provocându-le o stare de temere.

Abia la “data de 8 septembrie a.c., în baza probatoriului administrat, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a formulat propunere de arestare preventivă, aceasta fiind admisă de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, care a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile.”, a transmis IPJ Cluj.

Procurorului i-a trebuit, haha, aproape o lună sǎ se decidǎ cǎ, totuşi, faptele îs grave şi repetate… și marmota se parfuma. NU, doar datorită scandalului cu Tărău și relatărilor critice ale presei a decis să îl propună pentru arestare.

Asta e una dintre marile vulnerabilități ale ordinii publice: personaje incredibil de violente reapar constant în evidențele poliției și ale justiției, acumulează incidente, amenință, fură, provoacă scandaluri și rămân suficient de mult în circuitul străzii încât să producă următorul episod de încălcare dură a legii.

Dar, la Cluj, nu totul e despre interlopi și rromi violenți.

Fac și românii lucruri similare, la fel de strigătoare la cer.

Pe 2 septembrie, o adolescentă din Gheorgheni a fost urmărită seara de aproximativ 30 de mucoşi cu vârste între 14 şi 16 ani pe trotinete.

Gizǎs, parcǎ suntem într-o favelǎ, nu în civilizatul oraş Cluj-Napoca.

Cazul a ajuns în presa națională pentru cǎ incidentul a avut loc în apropierea Secției 3 Poliție. Fata s-ar fi refugiat într-un bloc, iar locatarii ar fi alertat autoritățile.

La sosirea echipajelor de poliție, o parte dintre adolescenți a fugit, iar agenții ar fi reușit să oprească doar câțiva dintre ei.

Un martor susține că, pe fondul agitației și al numărului mare de persoane, polițiștii le-ar fi adresat mai multe avertismente verbale.

“Poliția i-a somat că va trage cu arma, pentru că erau foarte mulți. Cred că nici polițiștii nu s-au așteptat să fie atât de mulți”, a declarat martorul pentru Clujenii.ro.

În 2024, criminalitatea stradală raportată de Poliția Municipiului Cluj-Napoca a crescut puternic: 1.304 infracțiuni stradale, față de 1.120 în 2023, adică o majorare de 16,43%.

În 2025, numărul a coborât la 1.164, o scădere de 10,74% față de anul anterior. Haha.

Totalul infracțiunilor sesizate în municipiu și structurile coordonate a scăzut de asemenea, de la 9.283 la 8.931, adică minus 3,79%. Adicǎ un cǎcat, tot rǎu e.

Sunt incidente disparate? Da.

Dar ele oglindesc ceva important: că celor din Cluj-Napoca ce se dedau la trafic de droguri, violențe stradale, furturi din magazine sau buzunare, cerșetorie, li se rupe de lege și de forțele de ordine.

O categorie ultra prezentă de infractori cărora li se rupe în cur de forțele de ordine sunt cerșetorii organizați în rețele.

De ce li se rupe? Pentru că șefii rețelelor știu că la Cluj-Napoca poliția locală e slabă.

De unde știu cerșetorii asta? Păi, se smiorcăie despre exacerbarea cerșetoriei chiar șeful Poliției Locale, Marcel Bonțidean, un pensionar special, fost milițian, fost polițist.

Directorul Poliției Locale Cluj-Napoca, Marcel Bonțidean, declara în mai 2026, la Radio România Cluj, că municipiul se confruntă cu o „invazie de cerșetori din alte localități”. Datele prezentate de Bonțidean arătau că, numai de la începutul anului până în luna mai, fuseseră depistate 220 de persoane care apelau la mila publicului, dintre care 213 adulți și șapte minori.

Sigur sunt mai mulți.

Dar la Cluj e bine, asta “emite” Emil Boc de zor pentru proştii care îl cred.

De ani de zile, administrația locală a cultivat imaginea Clujului drept oraș excepțional de sigur sau magistral de curat sau incredibil de inovator.

O laie.

Dar poliția localǎ e una dintre probleme.

Poliția statului e alta.

IPJ Cluj a încheiat anul 2025 cu doar 78,19% dintre funcții ocupate.

Cu alte cuvinte, peste o cincime din posturi erau neocupate.

În această formulă, inspectoratul trebuie să acopere municipiul Cluj-Napoca, zona metropolitană aflată într-o expansiune demografică accelerată, întreg județul, evenimente de masă, festivaluri, trafic, criminalitate economică, infracțiuni stradale și zeci de mii de apeluri la 112.

Deficitul de personal e chiar o parte importantă din problemă. Sunt mulți profesioniști tari în IPJ Cluj, dar sunt sugrumați de muncă, de rahaturi birocratice, de lipsa de finanțare.

Dar partea mică din problema lipsei de încredere și a eficacității instituției se află chiar la vârful IPJ Cluj.

În ultimii zece ani, IPJ Cluj a funcționat prea mult prin provizorat.

În 2016, IPJ Cluj era condus de Tudor Grindean. Mandatul său s-a încheiat după o perioadă în care șase persoane reținute reușiseră să evadeze din arestul IPJ Cluj într-un interval de aproximativ un an și jumătate. Grindean și adjunctul Valentin Rusu s-au pensionat în 2016, iar conducerea a fost preluată temporar de Adrian Ciprian Miron, prin ordin al ministrului de Interne.

Miron a condus inspectoratul mai bine de un an în calitate de împuternicit. În noiembrie 2017, postul a fost scos la concurs. Nici Miron, nici Mircea Rus nu au reușit să promoveze.

Conducerea a fost preluată apoi temporar de Constantin Ilea, adjunct al inspectoratului. Din 15 noiembrie 2017, acesta a primit atribuțiile de inspector-șef.

În iulie 2018, ministrul de Interne Carmen Dan l-a împuternicit la conducerea IPJ Cluj pe Mircea Ion Rus.

Numirea fără concurs a fost criticată public la acel moment și prezentată în spațiul politic și mediatic ca posibilă numire cu susținere politică. Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2018, Rus a participat din nou la examen, de această dată fără contracandidat, l-a promovat și a devenit titular.

În mai 2020, Mircea Rus a fost detașat timp de trei luni la conducerea IPJ Ialomița. În această perioadă, atribuțiile sale la Cluj au fost preluate de Ciprian Vasile Rus, șeful Poliției Municipiului Cluj-Napoca. În august, Mircea Rus s-a întors.

Sfârșitul mandatului său a fost mult mai grav decât începutul. La 2 septembrie 2022, Mircea Rus a fost eliberat din funcția de inspector-șef după pierderea autorizației necesare pentru accesul la informații clasificate. Constantin Ilea a revenit din nou la conducerea temporară a inspectoratului.

Filmele cu proști îs vax față de istoria ultimilor 10 ani din IPJ Cluj.

În octombrie 2022, DNA i-a reținut pe fostul inspector-șef Mircea Rus, pe adjunctul Daniel-Sorin Graur, pe șefa Serviciului Resurse Umane și pe șeful Poliției Dej, într-un dosar privind presupuse ilegalități la numiri și concursuri.

De fapt, a fost o scoatere din joc, nu mai era agreat politic.

Când în decembrie 2023, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au admis cererile avocaților și au decis desființarea rechizitoriului prin care Mircea Rus fusese trimis în judecată, nu mai conta nimic. Fusese compromis şi scos din joc.

În octombrie 2022, conducerea IPJ Cluj a fost preluată de Mihai Rus, nepotul fostului ministru de Interne Ioan Rus. Și această instalare s-a făcut inițial prin împuternicire. Abia în iunie 2023, Mihai Rus a promovat concursul și a devenit inspector-șef titular.

Dar Mihai Rus urma sǎ devina al doilea comandant de IPJ Cluj arestat în nici 2 ani.

În 2024, DNA l-a cercetat pe Mihai Rus după ce acesta fusese surprins cu 110 km/h într-o zonă în care limita era de 50 km/h. Potrivit acuzațiilor procurorilor, șeful IPJ și mai mulți subordonați ar fi pus la punct o metodă prin care acesta să evite sancțiunea și suspendarea permisului, inclusiv prin indicarea unei alte persoane drept conducător al autoturismului.

În iunie 2026, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe Mihai Rus la trei ani de închisoare cu suspendare. Sentința relatată public nu era definitivă. Și alți polițiști implicați în dosar au primit soluții de condamnare.

După suspendarea lui Mihai Rus, la 26 iulie 2024, la conducerea IPJ Cluj a fost împuternicit Radu-Adrian Moșuțan.

Moșuțan a condus inspectoratul aproximativ doi ani prin împuterniciri, fără să fie titularul postului obținut prin concurs.

În vara lui 2026, când a participat în sfârșit la concurs pentru funcția pe care o exercita deja de aproape doi ani, nu a obținut notǎ de promovare la interviul profesional (apropo, pentru idioții care zic cǎ aş fi omul lui Moşuțan sǎ se reținǎ cǎ nu m-am intalnit niciodatǎ cu el in aceasta viațǎ, haha).

Al doilea candidat rămas, Vasile Iusco, nu s-a prezentat, iar candidatura lui Ciprian Rus fusese invalidată anterior în faza documentelor. Concursul pentru conducerea unuia dintre cele mai importante inspectorate județene din țară s-a încheiat fără câștigător.

O mică paranteză, ca să vedeți halul de bulibășeală din IPJ Cluj. Acest Ciprian Rus, care a fost șeful Poliției Municipiului Cluj-Napoca, după ce i-a fost invalidată candidatura, s-a tirat imediat în privat la o firmă de security, PP Protect, deținută de Teodor Pop Pușcaș, un fost vechi șef al IPJ Cluj. Te doare bila. Adică stai să te întrebi, bă, câtă corupție morală a existat acolo, cum l-a „servit” Ciprian Rus cât era în funcție pe viitorul său angajator?

Între expirarea mandatului temporar al lui Moșuțan și finalizarea procedurilor, conducerea a fost preluată temporar de Marius Andrei Savu, venit din București.

Din 7 septembrie 2026, ministrul de Interne l-a împuternicit pentru trei luni pe comisarul-șef Ioan Bogdan, până atunci șef al Serviciului de Investigații Criminale. Trei luni ca sǎ facǎ ce acest om? De ce nu un an mǎcar?

Cronologia ultimului deceniu înseamnă nouă oameni care au condus efectiv IPJ Cluj sau au exercitat atribuțiile inspectorului-șef: Tudor Grindean, Adrian Ciprian Miron, Constantin Ilea, Mircea Ion Rus, Ciprian Vasile Rus, Mihai Rus, Radu Moșuțan, Marius Andrei Savu și Ioan Bogdan.

O instituție care ar trebui să fie construită pe comandă fermă, continuitate și autonomie managerială a trecut ani întregi prin împuterniciri, interimate și reveniri temporare.

Cel mai nasol aici e cǎ Sistemul însuși produce însă dependența. Un inspector-șef împuternicit știe că prelungirea sau încetarea mandatului său depinde de o decizie administrativă venită din Ministerul de Interne. Independența sa managerială nu poate avea aceeași consistență ca în cazul unui titular care a câștigat concursul și are un mandat stabil.

Sistemul românesc al împuternicirilor vomitǎ o absurditate administrativă: verificarea competenței vine după exercitarea puterii.

Polițiștii clujeni din teren nu pot fi transformați în țapi ispășitori pentru această situație.

În 2025, structurile IPJ Cluj au desfășurat peste 20.000 de controale și au constatat 1.456 de infracțiuni, dintre care 863 în flagrant. Mii de polițiști și agenți își fac meseria zilnic în condițiile unui deficit semnificativ de personal.

Problema este una de comandă, continuitate și autoritate instituțională.

Clujul are nevoie de șefi ai poliției care să câștige concursurile înainte de a ocupa funcțiile, nu după doi ani de exercitare a lor, Clujul are nevoie de o Poliție Locală care să identifice și să destructureze mecanismele cerșetoriei, nu doar să numere persoanele ridicate de pe stradă, Clujul are nevoie de patrule vizibile în zonele cu probleme, reacție rapidă la amenințări și scandaluri repetate, intervenție asupra persoanelor cunoscute pentru violență și un schimb real de informații între Poliția Locală, Poliția Națională, procurori și administrație.

E de muncǎ şi e foarte târziu, oricât s-ar supǎra unii pe mine. Nu dau lecții, ci ofer o perspectivǎ.

Cine mă cunoaște de măcar 20 de ani știe că nu e primul semnal de alarmă pe care îl trag pe aceste coordonate.

Nu cuțitarii trebuie să conducă siguranța Clujului, ci Poliția.

Eu, ca cetățean și clujean, îmi doresc ca atunci când mai există cazuri cum e ăsta de mai jos, în care o cretină drogată face așa ceva, să vină Poliția și să îi spargă dinții. M-am săturat să văd așa ceva în orașul în care trăiesc:

Cazul avocatului pistolar Alexandru Dominic Gidro și o clasare care ridică întrebări grave: „Te împuşc, sugaciule!”

de Liviu Alexa

Dacă priviți fotografia de mai jos, n-ați crede niciodată că domnul cu cravată și CV impecabil, cu mutra cu un ușor aspect aparent de sindrom Down, este un tip violent. Sigur, și dacă te uiți la fața subsemnatului, o să zici că-s un racket rus.

Dar e real: cumințelul avocat Dominic-Alexandru Gidro, băiețelu’ lu’ mami, Stanca Ioana Gidro, baroneasa avocaturii clujene, e un smardoi isteric cu pile și guler alb.

La 8 februarie 2026, în jurul orei 19:30, în Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca, între avocatul Dominic-Alexandru Gidro și clujeanul Ionuț-Valentin Floroiu a avut loc un conflict în trafic care a continuat în parcarea McDonald’s.

Șapte luni mai târziu, la 2 septembrie 2026, procurorul Tătar Gabriel Ionuț de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus clasarea dosarului penal deschis în urma incidentului, reținând cazul prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală: „fapta nu există”.

Mai ciudat, după ce procurorul l-a spălat pe Gidro mumos-mumos, a disjuns din cauză un dosar de amenințare pe numele victimei, hahaha. Așa cum îi promisese anterior Gidro victimei. Că i-a zis că va face pușcărie.

Lectura integrală a celor 11 pagini ale ordonanței arată însă că existența incidentului, a conflictului și chiar introducerea deliberată a unui pistol în desfășurarea acestuia nu sunt contestate. Dominic-Alexandru Gidro însuși declară că, în timpul altercației, a luat din autoturism tocul în care se afla pistolul său și l-a ținut la vedere, explicând că a procedat astfel pentru ca Floroiu „să se potolească și să plece”.

Disputa probatorie privește altceva: dacă arma a rămas în toc sau a fost scoasă, dacă a fost armată și îndreptată către Floroiu și dacă Gidro a rostit amenințarea „Te împușc, sugaciule!”, așa cum susțin reclamantul și soția acestuia.

Ordonanța transformă însă imposibilitatea stabilirii cu certitudine a acestor împrejurări într-o soluție de clasare pentru inexistența faptei, după o analiză a probelor în care mai multe elemente favorabile suspectului sunt valorizate extensiv, în timp ce altele, susceptibile să susțină acuzația, sunt relativizate.

Aşa se face „ca la carte” un dosar de clasare, dacǎ e pentru cine trebuie.

Cazul este cu atât mai sensibil cu cât Dominic-Alexandru Gidro nu este un personaj oarecare în lumea juridică locală. Este avocat, doctor în drept, lector INPPA și membru al Consiliului Baroului Cluj. Mama sa, Stanca-Ioana Gidro, este una dintre figurile cunoscute ale avocaturii clujene și a fost decan al Baroului Cluj timp de două mandate, între 2006 și 2014. Aceste împrejurări nu reprezintă, evident, probe privind soluționarea dosarului și nu există în documentele analizate nicio dovadă a vreunei intervenții. Ele fac însă legitimă examinarea cu maximă atenție a modului în care Parchetul Curții de Apel Cluj a construit soluția într-o cauză penală privindu-l pe un membru bine poziționat al mediului juridic clujean.

Guler alb de smardoi

Incidentul a început, potrivit actelor dosarului, după ce Floroiu, aflat într-un Volkswagen Passat împreună cu soția și copilul, a întâlnit Mercedesul GLC condus de Gidro. Cele două versiuni diferă încă din acest punct. Floroiu susține că Gidro i-a făcut un gest obscen, în timp ce avocatul afirmă că el a fost cel claxonat, înjurat și provocat.

Conflictul s-a mutat în parcarea restaurantului. Floroiu afirmă că Gidro a scos un pistol, l-a armat, l-a îndreptat către el și i-a spus „Te împușc, sugaciule!”. Soția lui Floroiu declară, la rândul ei, că a văzut pistolul îndreptat către soțul său. Gidro neagă amenințarea și neagă că ar fi scos arma propriu-zisă din toc, dar admite un element esențial: a luat tocul cu pistolul și l-a expus adversarului în timpul altercației.

Motivația consemnată de procuror este esențială pentru înțelegerea întregului caz. Gidro spune că a procedat astfel pentru a-i arăta lui Floroiu că deține o armă și pentru ca acesta „să se potolească și să plece”.

Prin urmare, potrivit propriei sale versiuni, afișarea pistolului nu a fost accidentală. Nu vorbim despre o armă observată întâmplător într-un compartiment al mașinii sau despre un toc pe care Gidro îl avea asupra sa fără vreo legătură cu conflictul. El însuși leagă gestul de comportamentul adversarului și de rezultatul pe care urmărea să-l obțină: încetarea confruntării și retragerea lui Floroiu. Arma a fost, așadar, introdusă deliberat în „comunicarea” dintre cei doi.

Această împrejurare este importantă deoarece infracțiunea de amenințare nu presupune exclusiv existența unei formule verbale explicite. Art. 206 Cod penal sancționează amenințarea cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, dacă aceasta este de natură să producă persoanei o stare de temere. Prin urmare, contextul, conduita, gesturile și mijloacele folosite trebuie analizate împreună, nu izolat.

Polițiștii chemați după incident au constatat că arma despre care se discuta exista efectiv. În Mercedesul lui Gidro a fost identificat un toc negru în care se afla pistolul FORD 17R.45 RUBBER, seria BI 125365, cu încărcătorul introdus și două capse. Arma a fost ridicată în vederea cercetărilor.

În ziua următoare incidentului, 9 februarie, a fost începută urmărirea penală pentru amenințare.

La 18 februarie s-a dispus continuarea urmăririi penale față de Dominic-Alexandru Gidro, acesta dobândind calitatea de suspect. La 23 februarie, procurorul a dispus continuarea urmăririi penale față de Gidro și sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 372 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, referitoare la portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase.

Dosarul a ajuns astfel, într-un interval scurt, de la o sesizare privind o ceartă în trafic la o anchetă penală în care un avocat clujean era suspect și în care pistolul său fusese ridicat ca probă.

Ancheta a inclus audieri, verificarea apelului la 112, imaginile camerelor de supraveghere, imaginile body-cam ale polițiștilor și o analiză criminalistică a materialului video.

Spălătură video

Tocmai această probă video este una dintre componentele problematice ale raționamentului final. Expertiza nu stabilește că Gidro nu avea pistolul în mână. Concluzia este că imaginile nu au calitatea necesară pentru a se determina acest lucru. În trei cadre, Gidro apare cu brațul drept îndoit, însă specialiștii nu pot stabili dacă ține sau nu un obiect.

Eu zic cǎ este o limită tehnică a probei, nu o infirmare a acuzației.

Cu toate acestea, ordonanța folosește ulterior imaginile în construirea caracterului „concordant” al versiunii lui Gidro și a martorilor care îl susțin. Diferența probatorie este importantă: o filmare care nu permite identificarea obiectului din mâna unei persoane nu confirmă că persoana respectivă nu avea acel obiect. Ea lasă împrejurarea nedeterminată.

Există într-adevăr o contradicție în relatarea lui Floroiu, iar aceasta trebuie consemnată. Sunt jurnalist corect, trebuie sǎ remarc şi acest lucru: el plasează momentul scoaterii și îndreptării pistolului într-o etapă a incidentului care nu se suprapune perfect peste succesiunea rezultată din imaginile video. Filmarea îl surprinde coborând din autoturism și apropiindu-se de Mercedes înainte ca Gidro să fie surprins aplecându-se spre portieră.

Procurorul acordă acestei neconcordanțe o importanță prea… substanțială. Ea afectează precizia relatării lui Floroiu privind cronologia incidentului, dar nu stabilește prin ea însăși inexistența unei afișări sau folosiri ulterioare a armei. Mai ales că însăși versiunea lui Gidro confirmă că, într-un anumit moment al altercației, a luat pistolul aflat în toc și l-a expus.

În susținerea versiunii lui Gidro sunt invocate și declarațiile Alexandrei-Maria Gidro și ale lui Iuliu-Horațiu Gocan. Hahahaha, prima este soția suspectului, iar cel de-al doilea este persoana la domiciliul căreia Gidro declarase că se aflase înainte de incident. Calitatea lor nu anulează valoarea declarațiilor, dar este relevantă atunci când procurorul vorbește despre confirmarea versiunii suspectului. Nu sunt observatori complet independenți de acesta.

De partea cealaltă se află soția lui Floroiu, care nici ea nu este un martor independent, dar care afirmă că a văzut pistolul îndreptat către soțul său. Rezultă astfel două grupuri de declarații aflate în contradicție, provenite în mare măsură de la persoane apropiate celor doi protagoniști. Ordonanța nu dispune însă de martorul neutru care să rezolve decisiv această contradicție.

Un alt element folosit în analiza procurorului îl reprezintă imaginile body-cam ale polițiștilor. Numai că echipajul a ajuns după consumarea momentului reclamat drept amenințare, când Gidro părăsise deja locul. Aceste imagini puteau documenta comportamentul persoanelor rămase acolo, declarațiile făcute imediat polițiștilor și constatările acestora, dar nu puteau surprinde retroactiv ce se petrecuse înainte de sosirea echipajului. Absența amenințării de pe o înregistrare începută după consumarea ei nu poate constitui, singură, dovada că amenințarea nu s-a produs.

Apelul la 112 trebuie privit în aceeași cheie. El nu dovedește automat că versiunea lui Floroiu este adevărată, dar stabilește că acesta a reclamat incidentul imediat după producerea lui. Ordonanța consemnează inclusiv faptul că Floroiu îi spune operatorului că fusese amenințat. Este o declarație contemporană evenimentului, nu una construită după zile sau săptămâni.

Mai există apoi chiar comportamentul lui Gidro descris de el însuși. Procurorul acceptă explicația potrivit căreia arma a fost afișată pentru „aplanarea” conflictului. Dar această explicație ar fi trebuit examinată tocmai prin prisma efectului pe care afișarea intenționată a unui pistol îl poate avea asupra persoanei căreia îi este destinat gestul. Dacă arma este arătată unui adversar pentru ca acesta să renunțe la confruntare, componenta intimidantă a gestului nu poate fi pur și simplu eliminată din analiză prin calificarea scopului drept unul de „aplanare”.

Ordonanța consemnează și alte expresii atribuite lui Gidro, între care „treburile nu vor rămâne așa”, în timp ce alte formulări agresive sunt atribuite lui Floroiu. Luate separat, asemenea replici pot fi echivoce. Analizate însă împreună cu afișarea recunoscută a unei arme, ele dobândesc o relevanță care ar fi meritat o analiză mai riguroasă asupra întregului context, nu o fragmentare a fiecărui element până la pierderea semnificației ansamblului.

Cea mai discutabilă parte rămâne însă temeiul clasării.

Procurorul dispune clasarea în baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, adică „fapta nu există”. Numai că materialitatea unei părți importante din incident rezultă chiar din ordonanță: conflictul există, pistolul există, pistolul se afla în Mercedes, iar Gidro recunoaște că a luat tocul cu arma și l-a ținut la vedere pentru a determina schimbarea comportamentului lui Floroiu.

Ceea ce ancheta nu reușește să stabilească cert este versiunea maximală a acuzației: scoaterea pistolului din toc, armarea lui, îndreptarea către Floroiu și rostirea expresiei „Te împușc, sugaciule!”. Este o diferență juridică și logică importantă între imposibilitatea confirmării unei anumite modalități de săvârșire și constatarea că evenimentul reclamat nu a existat.

Mai mult, ordonanța dispune la final restituirea pistolului FORD 17R.45 RUBBER către Dominic-Alexandru Gidro după rămânerea definitivă a soluției. Arma care a determinat extinderea cercetărilor, care a fost identificată și ridicată de polițiști și despre care suspectul însuși admite că a afișat-o în timpul conflictului se întoarce astfel la proprietar într-un dosar închis sub formula „fapta nu există”.

Nu există în documentele analizate vreo dovadă că poziția familiei Gidro în lumea juridică din Cluj ar fi determinat soluția procurorului și o asemenea acuzație nu poate fi formulată în lipsa probelor. Există însă suficiente elemente pentru ca soluția să fi fost sever influențatǎ de asta.

Dominic-Alexandru Gidro aparține unei familii cu o poziție importantă în avocatura clujeană. Mama sa, Stanca-Ioana Gidro, a fost decan al Baroului Cluj între 2006 și 2014. Dominic Gidro este la rândul său doctor în drept, lector INPPA și membru al Consiliului Baroului Cluj. Într-un asemenea context, obligația instituțiilor judiciare de a produce o motivare care să înlăture orice suspiciune de tratament preferențial devine cu atât mai importantă.

Dar ordonanța din 2 septembrie nu elimină această suspiciune prin forța argumentelor sale. Ea stabilește corect existența unor contradicții în declarația reclamantului și imposibilitatea imaginilor de a demonstra scoaterea pistolului, dar face apoi un salt mult mai dificil de susținut: de la „nu putem confirma cu imaginile că arma a fost scoasă și îndreptată” la „fapta nu există”.

În realitate, chiar versiunea suspectului lasă în picioare nucleul factual cel mai incomod al dosarului: în timpul unei altercații, un avocat care deținea un pistol a decis să introducă arma în conflict, afișând-o adversarului pentru ca acesta să „se potolească și să plece”.

Acest fapt nu stabilește singur vinovăția penală a lui Dominic-Alexandru Gidro și nici nu îmi permite mie ca jurnalist să mǎ substitui instanței, dar nici nu poate fi ignorat, cosmetizat până la dispariție. Problema pe care ordonanța Parchetului Curții de Apel Cluj o lasă nerezolvată este tocmai compatibilitatea dintre această conduită recunoscută și radicalitatea soluției juridice alese.

Pǎi, pistolul din dosarul 191/85/P/2026 nu-i o presupunere, a fost găsit de polițiști, ridicat în cadrul anchetei și analizat în dosar. Proprietarul lui recunoaște că l-a afișat în timpul conflictului pentru a determina adversarul să renunțe. Persoana vătămată și soția acesteia susțin o variantă mai gravă, potrivit căreia arma a fost scoasă, îndreptată și însoțită de o amenințare explicită. Filmarea nu poate confirma această versiune, dar nici nu o poate infirma.

Din această materie probatorie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a extras cea mai categorică dintre concluziile posibile: „fapta nu există”.

No, pǎi, vedeți, aici se află adevărata problemă a dosarului Gidro. Şi a încrederii în Justiția clujeanǎ.

PS: Un amănunt mișto: victima Floroiu nu a avut nicio problemă să facă testul poligraf, pistolarul Gidro a refuzat…

Ce protest ciudat!

Fluturând steaguri şi scandând sloganuri, aproximativ 30 de roboţi au manifestat luni în faţa Ministerului Afacerilor Digitale din Polonia, cerând reglementări pentru utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă, informează AFP, potrivit Agerpres.

Protestul a fost organizat de Democratism, o iniţiativă care vrea o dezbatere cu privire la „consecinţele sociale şi economice ale automatizării”, alimentată de inteligenţa artificială. „Dorim în special să abordăm problema potenţialei înlocuiri a oamenilor, atât cu roboţi umanoizi, cât şi cu inteligenţa artificială, în profesiile bazate pe cunoaştere”, a explicat pentru AFP organizatorul protestului, Grzegorz Kulis. „Dacă un astfel de robot este de câteva ori mai eficient şi mai puţin costisitor, puţini şefi de companii vor spune: Voi continua să angajez oameni”, a adăugat el.

sursă: strictsecret.com