România democrată a lui mai 2026 e prinsă între mitul unificării și realitatea din culise.
Voi debuta această zicere printr-o izbitoare evidență: „Basarabia e România”… scris obsesiv pe malurile Dâmboviței. O lozincă ce a părăsit demult sfera idealismului istoric pentru a deveni un instrument de neuro-programare colectivă. Cohortele de tineri, de la cei aflați în plină pruncire intelectuală până la electoratul activ și platnic (palierul de vârstă 10-45 de ani), sunt supuși zilnic unui veritabil lavaj cerebral prin intermediul acestui construct discursiv. Neuroștiința ne învață că sedimentarea unui reflex axiomatic nou necesită, în medie, 66 de zile, putând rula, în cazuri de rezistență cognitivă, până la peste 260 de zile. Să fie oare acest tapetaj urban o simplă epatare dâmbovițeană ori o însuflețire moldovenească?… Nicidecum. Asistăm la o laborioasă operațiune de inginerie psiho-socială, un design sistemic menit să pregătească terenul pentru mutări geopolitice de anvergură. Vă spun că este pură inginerie psiho-socială de mare calibru! Priviți „gloria” Maiei Sandu, oferită pe tavă prin prezența natângului nostru de serviciu de la București. Un personaj ajutat de consilieri să pară și mai plantă decât este în realitate. Această expunere cu iz de handicap politic îi este utilă atât lui, cât și „mămicii lui” politice, tocmai pentru a-l absolvi de vină și pentru a demonstra publicului că Moldova a evoluat și este coordonată mult mai bine de către Maia, spre deosebire de felul dezastruos în care este condusă România. Îmi amintesc perfect vizitele neobosite ale lui Nicușor Dan peste Prut și împărțirea umilă a preșului diplomatic cu doamna Maia Sandu. Președinta de peste Prut, pe de altă parte, își joacă perfect rolul de autocrat luminat, demonstrând cetățenilor săi că lucrează în condiții de cazarmă, la doar 12 grade în birou, și, necoruptă fiind, conduce doar o mașină manuală… spre deosebire de alții! Citând chiar din gura ei alimentată de către Vest: „Eu sunt mai mult cu clima așa…” – semn că autoarea vrea cu tot dinadinsul să fie membră cu drepturi depline în blocul utopic al celor „climatic neutrali până în 2050” de la Bruxelles. Pe același model vestic expirat a fost fabricat și gogomanul nostru național. Un personaj care ba agende, ba genți cară, dintr-un motiv pur neurologic: nu-și poate calma sistemul somatic. Membrele sale neaflându-se în relații favorabile cu creierul, ei bine prin greutatea fizică a acestor obiecte transmite un feedback mai concret către cerebel. Obiectele devin o ancoră fizică ce îi diminuează agitația, tremurul și stresul. Practic, recuzita blochează acest „pacient prezidențial” din a transmite mesaje nonverbale de panică, mesaje pe care strategiile de comunicare abia au reușit să le stăpânească la nivel verbal. Fapt demonstrat în nenumărate interviuri unde ne măsura suveranitatea țării ori dimensiunea implicațiilor serviciilor. Dat fiind faptul că pe axa București-Chișinău-Kiev s-a format o adevărată trilaterală a rataților, personajele își joacă piesele mecanic: Pinocchio al nostru, vulpea unsă cu toate alifiile din Moldova și cazul „drogatului anonim” din Ucraina. Toți trei au lustruit la sânge talpa bocancilor celor de la BlackRock, sperând că tăvălugul financiar nu îi va călca în picioare. Când… ce să vezi? Ups, eroare de calcul!Slugarnicia aduce întotdeauna rezultatele așteptate de stăpâni: unirea a două capiate administrative, la pachet cu o Ucraină împuternicită și dependentă – ori independentă de,sau prin armament?! Întrebarea dură este: cine va da ordine de la Kiev în următorii 5 ani pentru toată regiunea?Moldova intră în UE strict pe spatele și prin suportul României… dar cu ce preț? Românii României sunt văzuți, auziți, nevoile acestora primează, sau România nu mai este despre, cât și pentru români? Ce mai pierde această țară pe plan intern prin împuternicirea și cedările făcute eventual…sau real către UDMR, doar pentru a menține liniștea? Este Maia Sandu viitorul președinte salvator al unei „Românii Mari” sau doar o sperietoare de moment activată de cancelariile vestice?
Ah, …zic să nu-l uităm pe Victor Ponta, care la vremea lui nu doar că a „împărțit” voturile, dar a făcut și o verificare de rezistență a bazinului electoral. Iar pentru un suveranist de rit nou, un capital de un milion de voturi nu sună deloc rău în ecuația supraviețuirii sau a evoluției politice?!
Noapte bună România.
Autor: Lavinia Radion
