Autor: Cornel Nistorescu
Știți cine-i principalul consultant politic al tuturor instituțiilor mobilizate împotriva lui Călin Georgescu? Oierul Bulă! El are crucea pe frunte și pe ceafă, unii zic că o are și altundeva, și cu ea pe bască defilează în politică și în fotbal, la Bruxelles și pe la Arena Națională, face pomeni și suferă permanent de o diaree a enormităților. Le varsă cu ghiotura, și la liber, și la comandă.
Dacă vă uitați mai cu atenție la meciurile FCSB, lîngă oierul Bulă îl puteți zări pe iluzionistul și jonglerul politic Viorel Hrebenciuc, trecut și el ca și Gigi prin staulul de la Rahova. Hrebenciuc este un partener vechi de investiții, de învîrteli și proprietăți și de jonglerii politice cu oierul Bulă din Pipera, numit Gigi Becali. La începuturile prieteniei lor, Hrebenciuc și Fathi Taher l-au finanțat pe Gigi și din oier au făcut un fel de agent imobiliar. Afacerile lor cu terenurile din Pipera, inclusiv cu celebrele schimburi cu Armata Română s-au lăsat și cu oarece pîrnaie, ca și cea cu pădurile pentru conul Hrebe. Tot cu bani de la Hrebenciuc și Taher, Oierul Bulă a intrat în combinație cu Viorel Păunescu și, în frăție cu Hrebengiuc și Taher, au pus mîna pe echipa Steaua, campioana Europei. Nu mai trebuie mult ca pe lîngă fata lui Becali (devenită proprietară) să ne trezim și cu băiatul lui Hrebenciuc președinte al clubului, semn că, la fel cu terenurile din Pipera, și fosta Steaua este proprietate după același model „cît la mine, cît la tine!”.
Ei bine, în aceste zile, dalmațianul ăsta cu cruce-n frunte este principalul consilier al Coaliției PSD-PNL-UDMR, principalul consultant politic al Antenei 3 și principalul turnător de informații descalificante privitoare la Călin Georgescu, vomate mai ales cînd se adună cioporul de reporterițe să-i soarbă cuvintele bîlbîite și dezacordate, între care semnele de inteligență se reduc de obicei la cîte un „măăă” prelung și behăit!
De cîteva zile, Oierul Bulă este prim solist pe la televiziunile aservite, e un fel de căprar Chireac încrucișat cu Pieleanu, pe drum spre renumita școală SNSPA.
El este noul analist validat în dosarul Georgescu.
Așa că primul neuron activat i-a zis „păzea”:
„După toate intervențiile astea publice pe care le-a avut, mi-am dat seama că e un om care n-are nimic. Asta e părerea mea. Pe mine nu mă influențează nimeni. Mi-am dat seama că e un om periculos pentru România. Adică el vorbește numai lucruri aiurea care nu se pot întâmpla”
Al doilea neuron al Oierului s-a mai îndoit:
„Eu pe Georgescu nu l-am cunoscut ca om, a stat la mine la palat o oră, nu am putut să-mi fac o părere. Nu mai țin minte exact. Știu că l-am blocat pe WhatsApp, că mi-a trimis imnul partidului lui, o melodie cântată de Nicu Covaci care era oribilă la adresa evreilor. Am zis că ăsta bate câmpii și l-am blocat”.
Alt treilea neuron a devenit filosofico-juridic și era cît pe-aci să se înece la sfîrșitul cugetării:
-„Pe noi ne interesează România, nu dreptatea!”
Al patrulea a dat semne de narațiune populară:
„Nu mi-a cerut bani Georgescu personal, mi-a cerut bani un anume Ovidiu Stănică. El a spus apoi prin cineva că-l cunoaște, dar nu e din echipa lui. Nu știu asta, eu spun doar ce știu sigur, nu speculații. Și să plătesc 350.000 de dolari în America pentru vizita echipei din apropierea lui Trump în România. Am spus ”da, plătesc oricât, nu e problemă, dau telefon și se face plata pe loc, că am acolo și am cuvânt, dar să mă sune Georgescu”. Nu m-a sunat Georgescu, n-am plătit!”
Al cincilea a sunat acuzator, ca un un behăit pentru poliție:
„Un om de afaceri din Bacău m-a sunat și mi-a dat și mesaj să mă întrebe dacă pot să plătesc 350.000 de dolari în America pentru vizita unei echipe apropiate lui Trump, după ce a câștigat Georgescu atunci, adică între tururi. Eu am spus că nu dau 350.000, eu în America plătesc 5 milioane pe loc, pentru că am acolo neamuri cu foarte mulți bani. Dar trebuie să mă sune Georgescu pentru asta. Și cum Georgescu nu m-a sunat, nu am plătit niciun ban. Apoi am pus pe cineva să-l întrebe pe Georgescu dacă îl cunoaște pe omul acesta. Mi-a zis că-l știe, dar că nu face parte din echipa lui. Ulterior, am vorbit cu altcineva, care mi-a spus să mă feresc de el, că e un escroc.
Mi-a mai zis că Georgescu nu e susținut de nimeni, că i-a promis și Copos și alții bani, dar nu l-a ajutat nimeni. Eu, la momentul respectiv, eram de partea lui și l-aș fi ajutat. Dar, dacă nu m-a sunat, nu am mai plătit. Sănătat! Mi-a zis Hrebenciuc să nu mai dau nici un ban. Călin Georgescu nu mi-a cerut niciodată bani personal. Au venit alții să-mi ceară pentru el”.
Al șaselea s-a uitat în oglindă și i-a spus cît este de frumos și de deștept și cît de mult îl iubește poporul:
„Candidam eu la Președinție și terminați cu Georgescu, acum nu mai era Georgescu, că câștig alegerile imediat și-i bat pe toți și am terminat bâlciul! Dar eu nu mai pot, că eu pot câștiga alegerile prezidențiale, dar apoi mă gândesc ce fac a doua zi, că a doua zi te duci la Cotroceni, tre să lucrezi, tre să faci… Ce fac? Nu-i problema să câștig, dar ce fac după aia cinci ani? De unde mă iubește lumea, să mă înjure lumea???”
Al șaptelea s-a speriat de confrați și a zbughit-o nu se știe pe unde. În ziua de azi, fetele și copiii îl caută prin pășunile și prin grădinile ce-au mai rămas între casele și blocurile din cartierul Pipera.
sursă: cotidianul.ro
