Controversa din jurul numelui lui Octavian Goga ajunge din nou în fața instanțelor, de data aceasta într-un dosar în care Tribunalul Arad a decis să trimită la Curtea Constituțională o excepție de neconstituționalitate privind legea ce interzice atribuirea numelor unor lideri ai organizațiilor fasciste sau legionare spațiilor publice. Procesul, deschis de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului împotriva Consiliului Județean Cluj, condus de Alin Tișe, vizează schimbarea denumirii Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, în contextul în care poetul și politicianul a condus în 1937–1938 un guvern minoritar cunoscut pentru decretul care a dus la retragerea cetățeniei a peste 200.000 de evrei. Disputa vine pe fondul unei alte controverse recente, în care acțiunea ONG-ului privind bustul lui Goga din Iași a rămas fără obiect după ce statuia a fost retrasă din spațiul public.
Ședința în care Tribunalul Arad a ridicat excepția de neconstituționalitate
Dosarul aflat pe rolul Tribunalului Arad, în care Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului contestă refuzul Consiliului Județean Cluj de a soluționa cererea privind schimbarea numelui Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, a ajuns în faza în care instanța a decis să intervină direct asupra cadrului legal aplicabil. La termenul din 20 mai 2026, completul a luat în discuție excepția de neconstituționalitate a articolului 13 din OUG 31/2002, modificat prin Legea 241/2025, excepție ridicată din oficiu.
În sala de judecată au fost prezenți reprezentantul legal al asociației și consilierul juridic al Consiliului Județean Cluj. După referatul grefierului, instanța a constatat că părțile au depus note scrise privind excepția, însă a atras atenția reprezentantului ONG‑ului că observațiile sale se concentrau pe avertismente adresate instanței, nu pe analiza dispozițiilor contestate. Judecătorul i-a cerut să respecte cadrul ședinței, avertizându-l că eventuale abateri viitoare pot atrage amendă judiciară.
Reprezentantul asociației a respins interpretarea instanței, afirmând că nu a amenințat pe nimeni și că va utiliza doar mijloacele legale disponibile.
După clarificarea incidentului procedural, instanța a trecut la fondul discuției: oportunitatea sesizării Curții Constituționale și posibilitatea suspendării cauzei până la soluționarea excepției. Asociația a cerut respingerea excepției, argumentând că instanța întârzie soluționarea dosarului și ignoră faptul că CCR a respins recent două sesizări similare. Reprezentantul ONG‑ului a susținut că excepția este prematură, în condițiile în care nu s-au administrat probe și nu s-a verificat dacă numele Octavian Goga intră în ipoteza legală.
Consiliul Județean Cluj a susținut contrariul. Juristul instituției a arătat că instanța are dreptul să ridice excepția din oficiu și că jurisprudența Curții Constituționale nu este definitivă, existând situații în care aceasta și-a reconsiderat poziția. A apreciat că suspendarea judecății este necesară, deoarece temeiul legal contestat reprezintă fundamentul acțiunii reclamantei. Astfel, Tribunalul Arad a decis să sesizeze Curtea Constituțională și să suspende judecata până la soluționarea excepției.
Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului a contestat modul în care Tribunalul Arad a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate, susținând că instanța nu a motivat raportul de contrarietate dintre articolul 13 alin. (1) teza a II‑a din OUG 31/2002 și textele constituționale invocate. ONG‑ul a arătat că, potrivit jurisprudenței CCR, o excepție trebuie să conțină nu doar indicarea normei criticate și a dispozițiilor constituționale, ci și explicația concretă a conflictului dintre ele, element absent în încheierea instanței.
Asociația a susținut că instanța s-a limitat la o enumerare formală a articolelor constituționale, fără motivare, ceea ce afectează dreptul la apărare și imposibilitatea părților de a formula un punct de vedere real. ONG‑ul invocă și faptul că CCR a analizat deja același text legal în două decizii din 2025, declarându-l constituțional, inclusiv prin raportare la articolele invocate acum de instanță. În opinia sa, excepția ridicată ex officio este inadmisibilă, fiind deja tranșată de Curtea Constituțională.
Asociația solicită respingerea excepției, invocând considerentele deciziilor CCR nr. 355/2025 și nr. 356/2025, care au confirmat constituționalitatea dispozițiilor contestate.
Poziția Consiliului Județean Cluj privind excepția de neconstituționalitate
Consiliul Județean Cluj susține excepția de neconstituționalitate ridicată de instanță, argumentând că articolul 13 alin. (1) teza a II‑a din OUG 31/2002 introduce o interdicție generală și nediferențiată, care depășește limitele constituționale ale restrângerii unor drepturi fundamentale. În opinia CJ Cluj, norma criticată afectează libertatea de exprimare, dreptul la cultură, proporționalitatea restrângerii drepturilor și principiul clarității legii.
Instituția arată că textul legal nu permite o evaluare contextuală a situațiilor concrete și elimină marja de apreciere a autorităților locale în privința denumirii spațiilor publice, element considerat parte a autonomiei locale și a identității comunitare. CJ Cluj susține că denumirea instituțiilor culturale reprezintă o formă de exprimare simbolică protejată de art. 30 din Constituție, iar interdicția legală operează automat, fără analiză individualizată, ceea ce ar contraveni exigențelor de proporționalitate.
În ceea ce privește dreptul la cultură, CJ Cluj afirmă că eliminarea unor repere culturale exclusiv pe baza unor criterii istorico‑ideologice generale afectează patrimoniul cultural și memoria colectivă, golind de conținut protecția garantată de art. 33 din Constituție.
Astfel, Consiliul Județean Cluj consideră că norma contestată restrânge excesiv libertatea de exprimare și dreptul la cultură, afectează autonomia locală și nu respectă cerințele de claritate și proporționalitate, motiv pentru care susține admiterea excepției de neconstituționalitate.
Soluția Tribunalului Arad
Tribunalul Arad a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate privind articolul 13 alin. (1) teza a II‑a din OUG 31/2002, în forma modificată prin Legea 241/2025. Instanța a apreciat că este necesară verificarea constituționalității dispoziției care interzice atribuirea sau menținerea numelor unor persoane aflate în conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe pentru spații publice.
În același timp, instanța a suspendat judecata acțiunii formulate de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului împotriva Consiliului Județean Cluj, până la soluționarea excepției de către Curtea Constituțională. Hotărârea a fost pronunțată în ședința publică din 20 mai 2026.
Episodul bustului din Iași
Disputa privind bustul lui Octavian Goga amplasat în Copou, la Iași, s-a încheiat fără o analiză pe fond, după ce statuia a fost retrasă de municipalitate. Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului contestase amplasarea bustului într-o zonă intens circulată și reclamasese că Primăria Iași nu i-a soluționat cererea depusă la începutul anului. Până la judecarea cauzei, bustul fusese deja îndepărtat, ceea ce a făcut ca acțiunea să rămână fără obiect.
Tribunalul Arad a respins excepțiile de procedură invocate de autoritățile locale și a constatat că, în lipsa statuii, litigiul nu mai poate continua. Instanța a obligat UAT Municipiul Iași și Consiliul Local Iași la plata a 50 de lei cheltuieli de judecată, soluția fiind pronunțată pe 14 septembrie 2026.
„Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţi prin întâmpinare. Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a UAT Municipiul Iaşi şi a Consiliului Local al Municipiului Iaşi. Respinge ca rămasă fără obiect acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului, în contradictoriu cu pârâţii UAT Municipiul Iaşi şi Consiliul Local Iaşi, având ca obiect refuz soluţionare cerere. Obligă pârâţii, în solidar, la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli de judecată”.
Guvernul Goga-Cuza
Guvernul Goga‑Cuza, instalat la 29 decembrie 1937 și demis la 10 februarie 1938, a fost rezultatul blocajului electoral din 1937, când niciun partid nu a obținut pragul necesar pentru formarea executivului. Regele Carol al II‑lea a optat pentru Partidul Național‑Creștin, condus de Octavian Goga și A.C. Cuza, o formațiune cu orientare de extremă dreapta, slabă electoral, dar ușor de controlat politic. PNC provenea din fuziunea Partidului Național Agrar cu Liga Apărării Național‑Creștine, cunoscută pentru pozițiile antisemite.
Guvernarea a durat 44 de zile și a introdus primele măsuri legislative antievreiești din perioada interbelică. Au fost suprimate publicațiile conduse de jurnaliști evrei, au fost retrase permise CFR și licențe comerciale, iar presiunea internă din aripa Cuza a împins executivul spre adoptarea Decretului nr. 169/1938 privind revizuirea cetățeniei. Actul a obligat evreii să dovedească, în termen de 20 de zile, legalitatea stabilirii în România între 1918–1924, procedură care, din cauza termenului scurt și a abuzurilor administrative, a dus la pierderea cetățeniei pentru peste 200.000 de persoane. Măsurile au fost condamnate de state occidentale și au generat reacții economice din partea comunității evreiești.
Pe plan extern, guvernul a menținut orientarea tradițională spre puterile occidentale, deși Goga simpatiza regimurile totalitare din Germania și Italia. În paralel, au existat contacte cu partidul legionar Totul pentru Țară în perspectiva unor viitoare alegeri. Criza economică, nemulțumirea publică și lipsa de încredere în guvern au creat contextul în care Carol al II‑lea a decis să încheie experimentul Goga‑Cuza. În 10 februarie 1938, regele a anunțat formarea unui guvern de uniune națională, iar în noaptea următoare a instaurat dictatura regală, punând capăt scurtei guvernări.
În anii ’30, Octavian Goga nu era doar liderul unei formațiuni politice de extremă dreapta, ci și promotorul unui discurs public explicit antisemit. Ziarul „Țara Noastră”, fondat de el după 1918, a devenit treptat un instrument de propagare a ideologiei național‑creștine. În perioada premergătoare guvernării Goga‑Cuza, publicația își modifica chiar identitatea vizuală: titlul era încadrat între două zvastici, iar simbolistica nazistă devenea parte a mesajului politic. Aceeași emblemă (zvastica neagră) figura și pe sigla Partidului Național‑Creștin, al cărui steag era un tricolor cu simbolul nazist în centru.
Discursul promovat în paginile ziarului reflecta direcția ideologică a guvernului instalat în decembrie 1937. În ianuarie 1938, publicația justifica măsurile antievreiești adoptate de executiv, inclusiv revizuirea cetățeniei. Textul folosea un limbaj violent, profund discriminatoriu, prezentând comunitatea evreiască drept o „buruiană semită” și o „neghină” care ar fi „invadat” țara. Articolul susținea că evreii ar fi devenit cetățeni români „prin fraudă” și că statul trebuie să „curățe brazdele românești”, justificând astfel măsura administrativă care avea să lase peste 200.000 de oameni fără cetățenie. Acest tip de discurs, publicat în ziarul controlat de Goga, ilustrează climatul ideologic în care au fost adoptate primele măsuri legislative antisemite ale guvernului.
În 1906, Octavian Goga a devenit secretar literar al ASTRA, organizație culturală transilvăneană. În perioada următoare, alături de Octavian Tăslăuanu, activitatea asociației a căpătat o dimensiune politică tot mai vizibilă. În revista „Țara Noastră”, Goga a publicat articole critice la adresa administrației austro‑ungare și a situației românilor din Transilvania, ceea ce a atras reacția autorităților maghiare. În 1911 a fost arestat la Seghedin, unde a fost vizitat de Ion Luca Caragiale. Scriitorul a protestat public față de arestare, într-un articol intitulat „Situație penibilă”, publicat în ziarul Universul. În anul 1913 Goga a fost reținut din nou în același oraș.
În lipsa unei soluții definitive, disputa privind numele lui Octavian Goga rămâne suspendată între instanțe, administrație și memoria publică. Tribunalul Arad a trimis problema în fața Curții Constituționale, iar decizia acesteia va stabili dacă legea care reglementează denumirile spațiilor publice poate fi aplicată în cazul Goga sau dacă necesită o interpretare suplimentară. Între timp, controversele din Cluj și Iași arată că cum trecutul și prezentul se întâlnesc inevitabil în spațiul public.
sursă: gazetadecluj.ro
