Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „Raport despre economie”, de la Radio Gold FM, profesorul de economie Petrișor Peiu a prezentat și analizat situația economică a României la zi, deslușind care vor fi provocările pe care le vom întâmpina în perioada imediat următoare și cum am putea să le facem față.
Pentru început, profesorul Petrișor Peiu a oferit câteva date statistice care redau o privire de ansamblu asupra situației economiei românești. Pe trimestrul al doilea al anului 2024, creșterea economică în România este de 0,1% față de trimestrul 1 al aceluiași an, ceea ce indică o cvasi-stagnare sau o decelerare a creșterii economice. Față de trimestrul al doilea al anului 2023, s-a înregistrat o creștere de 0,8%. În primele luni ale anului 2024, s-a înregistrat o creștere economică de 0,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Așadar, se poate constata faptul că avem o creștere economică mică, care nu trece de un punct procentual. România se confruntă cu o încetinire a sectorului industrial cu peste 2%, atât din zona energetică, dar și din zona industriei prelucrătoare. În primele 5 luni ale anului s-a înregistrat, de asemenea, o scădere a sectorului construcțiilor, de peste 1%. „Aceste date ne arată că România crește din ce în ce mai încet, că industria continuă să scadă, că au scăzut construcțiile; ne putem aștepta la vești la fel de proaste și din agricultură, din cauza secetei”, a punctat Petrișor Peiu, punând problema intrării, de acum înainte, într-o perioadă marcată mai degrabă de scăderi economice.
Toate aceste fenomene economice care au luat cu asalt România au survenit și pe fondul unor dezechilibre majore la nivelul UE. Și UE înregistrează creșteri foarte lente ale economiei, singurul vârf notabil fiind în Polonia. Contextul dificil este resimțit la nivelul întregii planete, fiind determinat de fenomenul accentuat al deglobalizării, al ruperii legăturilor comerciale. Creșterea mică a comerțului internațional în raport cu creșterea PIB-ului indică tocmai acest fenomen de deglobalizare și conduce la o înăsprire a mediului economic internațional. A doua cauza a contracției economice din România este reprezentată de contextul financiar dificil din plan intern. Un al treilea factor este obosirea economiei românești, la pachet cu cea europeană, ambele întâmpinând dificultăți majore în a se reinventa și în a găsi soluții inovative pentru a crește.
Totuși, trebuie remarcat că România are cea mai mare creștere a consumului intern din întreaga UE, ceea ce înseamnă că, totuși, există o dinamică pozitivă: economia crește, chiar dacă foarte lent. Creșterea economică este generată de serviciile care produc în continuare valoare adăugată, dar și de investiții, într-o măsură mai mică. Pentru a compensa această creștere economică, se înregistrează valori mai ridicate și în ceea ce privește deficitul comercial (diferența dintre import și export). Nu reușim să satisfacem consumul intern cu mărfuri și servicii din România, ceea ce demonstrează că această creștere economică firavă înregistrată nu este de bună calitate! Toată această creștere a consumului este rezultatul unui dopaj, al suprafinanțării din partea statului. Statul suprafinanțează economia prin: creșteri salariale, creșterea pensiilor, programe de investiții insuficient de bine gândite. Principalul motiv pentru care statul recurge la acest dopaj are legătură în primul rând cu actualul context electoral. Partidele cheltuie foarte mulți bani pentru a-și câștiga voturi. Nu există un mecanism de autoreglaj al economiei, în absența căruia nu pot exista nici corecțiile necesare pentru ca această creștere economică înregistrată să fie „sănătoasă”. Aceste corecții vor veni la un moment dat, însă acest moment va fi ales de piață, și nu de conducerea statului, ceea ce poate să ne strâmtoreze și mai mult.
Deși cel mai la îndemână este să aruncăm vina pe actuala conducere, trebuie avut în vedere și faptul că UE pune o presiune uriașă pe toate economiile componente, o dată prin politicile aberante de corecție a structurii industriale prin renunțarea la gaze și cărbune, la pachet cu sancționarea celor care păstrează aceste mijloace clasice, dar și prin dorința de a consolida un anumit nivel de reziliență la nivel european, nivel imposibil de atins în lipsa unei cantități suficiente de resurse (în principal energetice). În consecință, se creează un decalaj între creșterea economică a UE și creșterea economică a statelor asiatice puternice sau cea a SUA. Astfel, rolul UE se diminuează din ce în ce mai mult în plan global, iar Uniunea devine o structură din ce în ce mai închistată, mai modestă în amploare și în posibilitatea de a genera dezvoltare. O altă greșeală fatală a UE este politizarea excesivă, subliniază Petrișor Peiu. Negocierile sunt extrem de complicate pentru a finaliza arhitectura de putere a UE, iar acestei poveri deja apăsătoare i se adaugă concomitența organizării alegerilor în toate statele membre. Așa se face că anul acesta devine unul pierdut din punctul de vedere al coordonării. Comisia Europeană nu are cum să-și îndeplinească atribuțiile cât timp membrii CE se chinuie să obțină un nou mandat. Se creează un cerc vicios: conducătorii UE sunt dispuși să facă din ce în ce mai multe concesii pentru a obține voturile statelor membre, renunțând la presiunile economice sau de altă natură și relaxând condițiile tratatelor.
România, de exemplu, nu ar avea voie să depășească un deficit bugetar de 3%, însă majoritatea prognozelor indică ajungerea anul acesta la un deficit bugetar de peste 7-8 sau chiar 10% din PIB. Dobânda devine o povară suplimentară, peste 2% din deficit venind doar din dobânzile pe care trebuie să le plătim. Odată cu corecțiile care au avut loc în marile economii occidentale, poate că ar fi fost momentul ca și România să aloce 2-3 trimestre de corecții bugetare și economice. Nu a fost posibilă o astfel de abordare din pricina iminenței alegerilor, prilej cu care guvernul a pompat bani în economie, întreținând-o artificial.
Emisiunea „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă, poate fi urmărită live în fiecare vineri începând cu ora 13 pe Facebook Radio Gold FM, dar și pe platforma goldtv.ro. Înregistrările integrale pot fi vizionate pe goldtv.ro, dar și pe pagina de Facebook a postului de radio, Radio Gold FM.
