Palantir transferă profiturile din Europa în SUA și plătește taxe minime pe continent, arată un nou raport
Palantir transferă profiturile obținute din operațiunile sale europene către Statele Unite, ceea ce permite gigantului american de analiză a datelor, cu sediul în Florida, să plătească taxe minime în Europa, potrivit unui nou raport.
Raportul, realizat de Centre for International Corporate Tax Accountability and Research (CICTAR), organizație cu sediul în Marea Britanie, finanțată parțial de sindicate și specializată în cercetarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale de către marile companii, arată că subsidiarele europene ale Palantir, care au generat venituri de 440,5 milioane de euro în 2024, raportează marje de profit semnificativ mai mici decât cele înregistrate în Statele Unite.
„Deși o parte considerabilă din veniturile Palantir este realizată în Europa, aproape toate profiturile înainte de impozitare sunt transferate către Statele Unite”, se arată în raport.
Potrivit documentului, Palantir nu plătește impozit federal pe profit în SUA, deoarece pierderile fiscale din anii anteriori, creditele fiscale și deducerile pentru cercetare și dezvoltare (R&D) compensează venitul impozabil. De asemenea, compania plătește foarte puțin impozit la nivel de stat, cu excepția statului Maryland, care aplică o taxă pentru serviciile digitale.
Diferența dintre profiturile raportate în SUA și cele din Europa este semnificativă. În 2025, activitatea Palantir din Statele Unite a generat un profit de 47,7 cenți pentru fiecare dolar încasat, de peste două ori mai mare decât marja de 22,5% din anul precedent. În afara SUA, marja de profit a fost de doar 6,3%, iar în unele subsidiare europene aceasta a coborât până în jurul valorii de 3%, potrivit raportului.
CICTAR susține că Palantir reduce „în mod intenționat și artificial” profiturile declarate în Europa și, implicit, obligațiile fiscale de pe continent, concentrând profiturile în Statele Unite. Raportul nu susține însă că aceste practici, cunoscute sub denumirea de „transfer al profiturilor” (profit shifting), ar fi ilegale. Multe companii multinaționale își diminuează profiturile raportate prin plata unor sume către subsidiare sau alte entități afiliate pentru utilizarea proprietății intelectuale, acordarea de împrumuturi sau furnizarea de expertiză.
În Suedia, de exemplu, Palantir a raportat în 2024 venituri de 13,7 milioane de euro, dar un profit de doar 1,1 milioane de euro. La o cotă de impozitare pe profit de 20%, compania a achitat taxe în valoare de numai 424.000 de euro.
În raportul financiar aferent trimestrului al doilea (Q2), publicat luni, Palantir nu a făcut referiri explicite la rezultatele subsidiarelor europene. În schimb, compania și-a evidențiat performanțele din Statele Unite, unde veniturile au crescut cu 115% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 1,57 miliarde de dolari (1,36 miliarde de euro), și a subliniat o marjă de profit de 62%.
Un purtător de cuvânt al Palantir din Marea Britanie a declarat că majoritatea veniturilor și profitabilității companiei din 2025 provin din activitatea desfășurată în Statele Unite.
„Poziția noastră fiscală din fiecare jurisdicție reflectă nivelul activității economice desfășurate acolo, iar noi ne îndeplinim obligațiile fiscale în toate piețele în care operăm”, a afirmat reprezentantul companiei.
Miercuri, un alt purtător de cuvânt al Palantir a respins în mod explicit acuzațiile privind transferul profiturilor, afirmând că alocarea profiturilor între diferitele entități din cadrul grupului este „o practică complet standard pentru marile companii multinaționale”.
Nu este un caz izolat
Palantir nu este prima companie americană din sectorul tehnologic care atrage atenția autorităților europene asupra modului în care își înregistrează profiturile în Europa.
În 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a obligat Apple să plătească Irlandei 13 miliarde de euro reprezentând taxe restante, punând capăt unei dispute de opt ani privind ceea ce Bruxelles-ul a considerat a fi un ajutor de stat ilegal.
Amazon s-a confruntat, la rândul său, cu Comisia Europeană, care a susținut că grupul a beneficiat ilegal de un avantaj fiscal în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro în Luxemburg. Compania a câștigat însă procesul.
Microsoft a fost, de asemenea, analizată în legătură cu subsidiara sa irlandeză, Microsoft Round Island One, care a evitat plata unor taxe de milioane de euro după ce și-a declarat rezidența fiscală în Bermuda. Gigantul american a negat că ar fi încălcat legislația fiscală irlandeză.
Jan Willem Goudriaan, secretarul general al European Federation of Public Service Unions (EPSU), organizație care sprijină CICTAR, a declarat că firme precum Palantir, Amazon și Microsoft urmăresc în principal reducerea obligațiilor fiscale.
„Companiile care participă la licitații pentru contracte publice ar trebui să demonstreze un comportament fiscal responsabil, publicând informații despre locul în care sunt generate veniturile, unde își desfășoară activitatea angajații, unde sunt realizate profiturile și unde sunt plătite taxele”, a afirmat acesta.
Costurile salariale ridicate reduc și ele profitul
Raportul mai arată că un alt motiv pentru profiturile reduse ale subsidiarelor europene îl reprezintă costurile ridicate cu personalul.
În Marea Britanie, unde lucrează cea mai mare parte a angajaților Palantir din afara Statelor Unite, compania a raportat în 2024 cheltuieli salariale de 173 de milioane de lire sterline (204,3 milioane de euro) pentru 749 de angajați, ceea ce înseamnă un cost mediu de 230.974 de lire sterline (272.803 euro) pentru fiecare angajat.
Raportul evidențiază și utilizarea pe scară largă a remunerației bazate pe acțiuni (stock-based compensation) în subsidiarele europene, în special în Marea Britanie, Spania și Norvegia. În acest sistem, angajații sunt remunerați parțial prin acțiuni sau alte instrumente financiare ale companiei. Aceste beneficii sunt înregistrate drept cheltuieli cu personalul, ceea ce poate reduce profitul impozabil și, implicit, valoarea taxelor datorate de subsidiare.
sursă: politico.eu
