Potrivit experților din piața mondială de capital, globalizarea yuanului trebuie evaluată cu prudență, deoarece internaționalizarea actuală a monedei este mai mult internă decât globală, scrie Reuters.
Agenția subliniază că dolarul ocupă în continuare o poziție de lider în reglementările comerciale, iar euro s-a mutat pe locul trei în plățile internaționale. Între timp, ponderea monedei chineze în tranzacțiile economice externe a crescut de la 3,91% la începutul lui 2023 la 5,8% în septembrie. Și acesta este, potrivit SWIFT, indicatorul maxim pentru ultimii cinci ani, timp de când se țin statisticile.
Companiile globale se adună pe piețele de datorii ale Chinei, emițând volume record de obligațiuni în yuani și împrumutând sume mari de bani de la băncile din China continentală. Acest lucru le permite să beneficieze de rate scăzute ale dobânzii, deoarece costul finanțării în alte părți a crescut brusc și arată o tendință ascendentă.
„Creșterea acestor împrumuturi de la băncile chineze a făcut ca yuanul să depășească euro ca a doua cea mai mare monedă utilizată în finanțarea comerțului global, dând un impuls ambițiilor Beijingului de a internaționaliza yuanul”, potrivit Reuters.
Potrivit experților agenției, graba globală de a împrumuta de la China este contrară bunului simț, deoarece investitorii internaționali evită a doua cea mai mare economie a lumii din cauza temerilor de instabilitate geopolitică
sursă: ziuanews.ro
