Când țările mici au conducători corupți, deseori ajung îndatorate pe termen nedefinit și sunt nevoite să cedeze (creditorilor sau unor terți) active strategice și resurse palpabile. În ultimul secol, aproape toate țările și-au înstrăinat gradual și controlul suveran asupra monedei, prin transformări ale sistemului bancar. Cu o datorie de 39 de trilioane de dolari, care îi depășește PIB-ul, nici chiar Statele Unite nu fac excepție. Doar că în cazul Americii, activul suprem din care mai „privatizează” câte ceva e un diamant fără egal, anume: rolul unic al dolarului. Sau un fel de găină, care face ouă de aur.
În Congresul SUA există câteva legi importante în dezbatere, care reglementează versiuni digitale ale dolarului, cu implicații pe tot globul. Ele se adaugă altor legi date în ultimul an, care au fost total ignorate în presa de limbă română. Pentru a explica miza lor și conceptele de bază pentru cel mai larg public cu putință, vă propun acest articol în trei părți. În această primă parte va fi un fundal în genere cunoscut celor interesați de criptomonede și știri financiare. Articolul poate fi înțeles și separat, dar și mai bine ca parte din serialul Schimbarea banilor.
privatizarea banilor de stat
Digitalizarea banilor a stârnit destulă opoziție populară, fiind înțeleasă (măcar de cei suficient de deschiși la minte să frecventeze media alternative) ca un real pericol la adresa libertății. Oferind avantajul rapidității electronice și comodității peste toate meridianele, banii digitali vin cu pericole precum: perspectiva supravegherii extinse a populației, capacitatea de a fi programați să poată fi folosiți doar un timp limitat, într-un areal anume, doar pentru anumite cumpărături permise.
Ipotetic, au capacitatea de a fi folosiți ca armă politică de persecuție și izolare socială a indezirabililor. În variante mai sofisticate, ar putea fi programați să aibă rate diferite de devalorizare pentru eșaloane diferite de utilizatori. Sau să extragă automat anumite taxe și amenzi. Ori să colecteze volume gigantice de informație despre comportamentul de consum și ratele reale de profitabilitate a fiecărei afaceri.
Din motive de acest tip, a devenit impopulară ideea trecerii la CBDC (bani digitali emiși de banca centrală). Băncile „naționale”, care au în cercetare astfel de instrumente, nu le-au abandonat. Dar agentul de vânzări Donald Trump e mult mai capabil să vândă ideea unei versiuni private a aceluiași lucru.
În cei patru ani dintre cele două mandate ale sale, Trump și-a găsit un nou set de sponsori și aliați în investitorii în criptomonede. El însuși și rudele apropiate au devenit mari speculatori în așa ceva. Ceea ce îl pune într-un triplu conflict de interese. Promovează o legislație favorabilă unor sponsori. Are câștiguri directe din fluctuațiile cripto-monedelor. Dar, mai ales, legiferează forme de plată la concurență cu moneda statului pe care a fost ales să-l reprezinte.
Iar în această privință, problema se complică. Pentru că, vom vedea în partea a treia, depinde cum privești: noile reforme pot fie să meargă împreună cu interese strategice ale statului american, pe lângă cele ale oligarhiei, sau să fie contrare acelui interes suveran.
dolarul din umbră
Când discutăm de actualul sistem monetar, trebuie să avem mereu în vedere și existența unui sistem bancar „din umbră”, pe care l-am denumit Imperiul Offshore. Acest ecosistem de bănci și fonduri de investiții, cu filiale în mai multe țări, e deseori înregistrat juridic în teritorii cu statut de paradis fiscal.
Moneda predilectă în care își acordă creditele, își evaluează obligațiunile sau în care își măsoară alte instrumente financiare mai complexe, e dolarul american. Care atunci când se află în afara teritoriului SUA poartă numele de eurodolar. (Cuvântul a fost inventat cu decenii înainte de apariția monedei euro, cu care nu are nicio legătură. Se numește așa, doar pentru că primele bănci din această rețea externă Americii erau în Europa.)
Am explicat pe la începutul „pandemiei” apariția acestui ecosistem în anii 1950. Tot acolo, și cum a ajuns să depășească în volum dolarul simplu, din conturile băncilor reglementate de Rezerva Federală. Întrucât majoritatea datoriilor existente e exprimată în dolari și tot dolarul domină copios tranzacțiile zilnice, iar ambele implică preponderent entități din afara SUA, unii analiști consideră că eurodolarul e de facto moneda actuală de rezervă.
Citiți articolul integral pe EVADARE.ro!
sursă: EVADARE.ro
