(transcriere a rubricii „Reflector” a Iulianei Pitaru Vlacicu, din cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
În iunie 2019, Spitalul Județean de Urgență Pitești, aflat în subordinea Consiliului Județean Argeș, lansa o licitație publică pentru construirea unui nou corp de clădire. Valoarea estimată: peste 38 de milioane de lei, fără TVA. Contractul a fost atribuit asocierii formată din firmele Star Trading Impex, Valah Construct Grup și Zeus SA. Lucrările au început în martie 2020, cu câteva zile înainte ca România să intre în stare de urgență din cauza pandemiei COVID-19.
Proiectul era ambițios: o clădire cu regim de înălțime P+4, care urma să găzduiască secții vitale: Chirurgie plastică și Arși, Chirurgie vasculară, un bloc operator cu săli de chirurgie cardiovasculară și electrofiziologie, Cardiologie, și la subsol morga și adăposturi pentru situații de urgență. O investiție realizată exclusiv din bugetul județului, din banii argeșenilor, pentru argeșeni. Pandemia a perturbat calendarul, prețurile materialelor de construcții au explodat, devizele au fost ajustate conform legii, dar până în 2023 proiectul părea să se deruleze fără probleme majore. Clădirea era ridicată, aparatura medicală de ultimă generație era comandată și parțial instalată.
În mai 2023 s-a produs ruptura. Procurorii DIICOT au descins la sediul Spitalului Județean Argeș, la șapte primării din județ și la sediile unor firme private, într-o acțiune care părea să vizeze contractul pentru execuția noului corp de clădire. Deși despre acest dosar nu s-au mai auzit consecințe penale de atunci, cazul fiind ulterior transferat către DNA, impactul instituțional a fost imediat și durabil. Din acel moment, funcționarii publici care ar fi trebuit să semneze documente esențiale pentru finalizarea proiectului au ales să nu mai semneze nimic. Ultimele două situații de lucrări, deși executate de constructori pe banii lor, nu au mai fost achitate. Actualizările de preț solicitate ca urmare a creșterii costurilor materialelor de construcții au fost ignorate.
Constructorul a solicitat recepția lucrărilor în octombrie 2023, prin notificare formală. Niciun răspuns. A retrimis notificarea o lună mai târziu. Din nou, tăcere. Abia după mai bine de jumătate de an, după schimbarea conducerii spitalului, noul manager Adrian Dumbravă a semnat recepția. Plata însă trebuia să vină de la Consiliul Județean, și nu a mai venit.
Între timp, o clădire de 6 niveluri, complet finalizată și dotată cu aparatură medicală performantă, zace nefolosită în spatele vechii clădiri a spitalului. Echipamentele de milioane de euro se degradează: circuitele se oxidează, consumabilele expiră, garanțiile se pierd. Mai mult, garanția de bună execuție, în valoare de aproape 1 milion de euro (4,4 milioane de lei) rămâne blocată în conturile constructorului, deși legea prevede eliberarea a 70% din această sumă în termen de 14 zile de la recepție, dacă nu au fost ridicate pretenții.
Sătul să aștepte și cu aproape 3 milioane de euro blocați, constructorul, prin firma Star Trading Impex, a apelat la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, o instanță ale cărei hotărâri sunt recunoscute în peste 160 de state ale lumii prin Convenția de la New York. Verdictul a venit în iunie 2026: Spitalul Județean Argeș trebuie să plătească firmelor Star Trading Impex și Zeus SA suma de 11.181.872,91 lei, contravaloarea ultimelor două situații de lucrări neachitate și a actualizărilor de prețuri, la care se adaugă penalități de întârziere care, la momentul calculului din martie 2026, se ridicau la 6 milioane de lei, adică peste 1 milion de euro. Decizia este definitivă și obligatorie, putând fi atacată doar cu acțiune în anulare la Curtea de Apel.
Reacția autorităților publice ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțională de a gestiona o astfel de situație. Managerul Spitalului Județean, Adrian Dumbravă, a declarat că nu a citit decizia arbitrală de peste 70 de pagini întrucât se afla în concediu, dar că juriștii i-au comunicat că există o cale de atac și că probabil va fi folosită. Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a oferit o explicație pentru blocajul de trei ani: a refuzat să semneze plățile pentru că unul dintre funcționarii de dinaintea sa din lanțul de șapte semnături refuza să semneze, iar în aceste condiții, după cum a declarat el însuși, nu ar fi semnat indiferent de circumstanțe, preferând să lase decizia în sarcina instanțelor. Mînzînă a făcut referire la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional într-un mod care sugerează că nu îi recunoaște autoritatea deplină, invocând opiniile unor foști judecători ai DNA din echipa sa de consilieri, potrivit cărora hotărârea nu ar reprezenta o problemă majoră. Cu privire la momentul în care spitalul va putea fi efectiv folosit, președintele CJ a declarat că speră ca în cursul anului să înceapă activitatea în noile spații, o declarație care vine la trei ani după finalizarea fizică a clădirii.
De cealaltă parte, constructorul ridică și el probleme serioase privind modul în care a fost gestionat contractul. Potrivit declarațiilor publice ale reprezentanților firmei Star Trading Impex, autoritatea contractantă ar fi operat peste 50 de modificări față de modelul de contract publicat inițial pe platforma de achiziții publice SICAP — printre care și prelungirea perioadei de garanție de la 5 la 7 ani, pe care constructorul o consideră nelegală. Cu alte cuvinte, contractul semnat ar fi diferit în mod semnificativ față de cel pus la dispoziția publicului în procedura de licitație, ceea ce ridică întrebări despre transparența procesului de atribuire. Între timp, cu plățile blocate de trei ani și cu obligații financiare curente față de furnizori, angajați și stat, firma a fost nevoită să opereze disponibilizări. Constructorul a anunțat public că ia în calcul o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva celor pe care îi consideră responsabili de acest blocaj și a ridicat o întrebare legitimă: de ce penalitățile de peste 1 milion de euro, generate exclusiv de refuzul autorităților de a plăti și de a recepționa lucrările în termenele legale, vor fi suportate tot din bani publici?
Tabloul de ansamblu al acestui caz ridică întrebări clare. Cine răspunde pentru faptul că o investiție publică de 10 milioane de euro zace nefolosită de trei ani? Cine răspunde pentru degradarea aparaturii medicale achiziționate tot din bani publici? Cine răspunde pentru penalitățile de peste 1 milion de euro, sumă care crește zilnic, pe care le vor plăti, în cele din urmă, tot contribuabilii argeșeni? De ce o instituție publică, în loc să respecte o decizie a unei instanțe arbitrale recunoscute internațional, alege să consume resurse suplimentare pe căi de atac? Și de ce funcționari publici, plătiți din bani publici, au transformat frica de răspundere penală într-o politică administrativă de neplată ce duce la bani irosiți pentru argeșeni?
Am transmis o serie de întrebări atât președintelui CJ Argeș, Ion Mînzînă, cât și consilierilor județeni. Dintre acestea redăm aici: Domnule președinte, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional — instituție recunoscută în 160 de state — a decis definitiv că Spitalul Județean trebuie să plătească 11,2 milioane lei plus penalități de peste 1 milion de euro. Dumneavoastră ați numit această instanță ‘stabor’. Când veți opri tărăgănarea și veți aplica o sentință definitivă, sau preferați ca penalitățile să crească tot din buzunarul argeșenilor? Domnule președinte Mînzînă, ați declarat că ați refuzat să semnați plățile pentru că ‘poate să învie și mama’. În același timp, garanția de bună execuție de 4,4 milioane lei — bani ai constructorului, nu ai CJ — rămâne blocată ilegal de trei ani, deși legea impune deblocarea în 14 zile de la recepție. Cum justificați reținerea acestei sume și cine răspunde juridic pentru această situație? Spitalul este finalizat și dotat de trei ani, dar pacienții argeșeni sunt tratați în continuare în condiții precare. Ați spus ‘sper să începem să lucrăm în spațiile acelea anul ăsta’. Cât de concret este acest ‘sper’ și ce dată exactă ați stabilit pentru punerea în funcțiune a spitalului, sau ‘speranța’ este strategia dumneavoastră de management? Consiliul Județean a refuzat plata unor lucrări executate și recepționate, invocând ‘corectitudinea’ facturilor. O instanță arbitrală de elită, cu arbitri recunoscuți internațional, a decis însă că facturile sunt legitime și obligă la plată. Cum explicați contradicția dintre aprecierea ‘comisiei interne’ a CJ și verdictul unei instanțe specializate, și cât au costat până acum argeșenii procesele inițiate de CJ? Încă nu am primit un răspuns de la domnul Mînzînă sau membrii CJ Argeș, dacă acesta va veni îl vom mediatiza pe canalele Gold FM.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
