(transcriere a rubricii „Reflector” a Iulianei Pitaru Vlacicu, din cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
Cei 58.000 de locuitori ai municipiului Reșița, reședința județului Caraș-Severin, trăiesc de zece ani sub administrația aceluiași om. Ioan Popa, inginer de formație, membru PNL și unul dintre cei 8 vicepreședinți ai lui Ilie Bolojan, a câștigat primul mandat în 2016 și a fost reales în 2020. La prima vedere, profilul său tehnic-administrativ promitea rigoare, eficiență, respectul procedurilor. Zece ani mai târziu, documentele oficiale ale administrației locale și ale entităților subordonate dezvăluie o realitate diferită: un sistem de management financiar în care banul public a devenit resursă personală, iar regulile contabile și legale au fost tratate ca simple recomandări opționale.
În vara anului 2025, o echipă de auditori publici externi a descins la Reșița ca să verifice situațiile financiare consolidate ale municipiului pentru anul 2024, să examineze modul în care o societate cu capital majoritar public a gestionat patrimoniul și să clarifice aspecte sesizate prin petiții de către cetățeni. Rezultatul: trei rapoarte, zeci de abateri constatate, prejudicii de milioane de lei și imaginea unei administrații în care controlul intern este aproape inexistent.
Poate cea mai flagrantă dintre neregulile identificate vizează chiar modul în care primarul Ioan Popa și viceprimarii săi și-au stabilit propriile salarii. Potrivit legii, indemnizația lunară a unui primar se calculează prin înmulțirea unui coeficient prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe țară garantat în plată. Pentru 2024, legea era clară: coeficientul de 9 pentru primar, înmulțit cu salariul minim de 2.300 lei, plus majorarea de 5% prevăzută de OUG nr. 115/2023, rezulta o indemnizație legală de 21.735 lei lunar. Pentru cei doi viceprimari, coeficientul de 8 ducea la 19.320 lei.
Începând cu noiembrie 2024, fără nicio bază legală, primarul Popa și cei doi viceprimari au trecut la un cuantum de calcul complet diferit. Au înmulțit coeficienții nu cu salariul minim de 2.300 lei, ci cu un salariu de bază minim brut de 3.700 lei, stabilit printr-o hotărâre de guvern din 2024. Rezultatul: primarul Ioan Popa a început să încaseze 33.300 lei lunar, cu 11.565 lei mai mult decât îi era legal cuvenit. Viceprimarii au ajuns la 29.600 lei, cu 10.280 lei peste limita legală. Doar în noiembrie și decembrie 2024, cheltuielile de personal au fost majorate ilegal cu 50.014 lei. Aceleași indemnizații mărite ilegal au fost folosite apoi ca bază de calcul pentru majorările acordate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, adăugând alți 17.348 lei ilegali.
Consilierii locali nu au rămas în urmă. Începând cu octombrie 2024, indemnizația lor a fost stabilită eronat, prin raportare la nivelul indemnizației de primar deja mărită ilegal. Legal, consilierii puteau primi maximum 10% din indemnizația primarului, adică 2.174 lei. În fapt, 21 de consilieri în octombrie, respectiv 19 în noiembrie și decembrie, au încasat câte 3.330 lei lunar, cu 1.156 lei mai mult decât prevede legea. Prejudiciul în acest caz a fost de 68.204 lei.
Cum a fost posibil ca aceste majorări să fie aprobate și plătite fără ca nimeni din aparatul administrativ, din Consiliul Local sau din instituțiile de control intern să sesizeze ilegalitatea? Răspunsul stă în structura puterii locale: primarul Popa deține o majoritate confortabilă în Consiliul Local, 13 consilieri sunt afiliați PNL din totalul de 21, iar opoziția, reprezentată de 6 consilieri PSD și 2 AUR, pare să fi fost fie absentă, fie ineficientă.
Dacă salariile mărite ilegal reprezintă o problemă de aroganță administrativă, cazul avocatului Maldea Nicușor este de-a dreptul spectaculos. În vara anului 2024, primarul Popa a încheiat patru contracte de asistență juridică, toate la data de 3 iulie 2024, pentru reprezentarea municipiului în litigii împotriva a patru trusturi de presă — România TV, Evenimentul zilei, Flux 24 și Capital.ro. Motivul invocat: răspundere civilă delictuală pentru presupuse prejudicii aduse imaginii primarului sau instituției. Onorariul stabilit a fost de 15.000 lei plus TVA pentru fiecare contract, plus un procent de 10% din eventualele despăgubiri. Suma totală aprobată inițial a fost de 50.000 lei, apoi majorată la 100.000 lei, iar până la sfârșitul anului 2024, avocatul Maldea a încasat 71.400 lei.
Aici intervine elementul șocant. Potrivit unui raport de activitate întocmit de avocat la 30 decembrie 2024, cererile de chemare în judecată ar fi fost depuse pe 21 noiembrie 2024. La verificările efectuate pe portalul instanțelor de judecată, însă, nu a fost identificat niciun dosar înregistrat la Tribunalul București sau la Tribunalul Ploiești având ca obiect litigiul dintre municipiul Reșița și cele patru trusturi media. Niciun număr de dosar, nicio corespondență, nicio dovadă că acele procese există efectiv. Echipa de verificare a solicitat toate documentele justificative ale serviciilor prestate. Răspunsul a fost că nu au fost puse la dispoziție nici documente care să ateste corespondența cu trusturile de presă, nici dovezi ale depunerii plângerilor, nici numere de dosar. 71.400 lei plătiți din bugetul local pentru servicii juridice care, după toate aparențele, nu au fost prestate. Primarul Popa a participat personal la ședința de clarificări din 8 iulie 2025, iar entitatea a acceptat constatările fără obiecții. Dar acceptarea unei constatări nu anulează prejudiciul, iar cetățenii Reșiței au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu banii lor.
Tot în anul electoral 2024 au mai fost distribuiți alți bani publici sub formă de indemnizații. Legea prevede că, în perioadele electorale, anumite persoane cu atribuții oficiale în procesul de vot, adică președinții și membrii birourilor electorale, pot primi indemnizații zilnice pentru activitatea depusă. Aceștia sunt oameni cu responsabilități clare, stabiliți prin proceduri legale, care răspund direct de organizarea și desfășurarea alegerilor. Primarul Popa a găsit însă o altă interpretare. Prin dispoziții proprii, a constituit un grup tehnic de lucru local — adică un grup intern al primăriei, fără atribuții electorale oficiale. Și a decis că și membrii acestui grup merită indemnizații, la fel ca cei implicați legal în procesul electoral. Cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European și pentru autoritățile locale din mai 2024, 19 persoane din acest grup au primit indemnizații zilnice de 170 lei, plus 35 lei de protocol pe zi, pentru perioade cuprinse între 16 și 33 de zile. Totalul plăților a ajuns la 121.975 lei. La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din noiembrie 2024, același mecanism a funcționat din nou — 26 de persoane au primit indemnizații zilnice de 200 lei plus 35 lei protocol. Alți 169.670 lei plătiți fără temei legal.
Problema nu este doar că banii au fost plătiți unor persoane fără drept legal la aceste sume. Problema este și cum au fost justificate aceste plăți. Într-un proces electoral normal, prezența membrilor birourilor electorale este atestată prin liste avizate de președinții acelor birouri — adică de persoane cu autoritate oficială în procesul electoral. La Reșița, în locul acestor documente, au existat doar foi colective de prezență și state de plată avizate intern, de secretarul general și directorul executiv al primăriei, și aprobate de primar. Cu alte cuvinte, primarul a creat grupul, primarul a aprobat plata, iar oamenii primarului au semnat documentele justificative. Niciun control extern, niciun aviz din afara aparatului propriu pentru o sumă de aproape 300.000 lei.
Gold FM nu acuză primăria Reșița, cere doar clarificările necesare referitoare la traseul banului public. Pentru a înțelege exact ce s-a întâmplat cu toți acești bani, Gold FM a transmis mai multe întrebări primarului Ioan Popa săptămâna trecută. Dintre acestea menționăm: Domnule primar Ioan Popa, cum explicați faptul că, în urma analizei documentelor financiare ale municipiului, apar diferențe și raportări care ridică serioase semne de întrebare cu privire la imaginea reală a situației financiare a Reșiței? Cine răspunde pentru aceste neconcordanțe? După aproape un deceniu în fruntea administrației Reșița, vă asumați personal responsabilitatea pentru eventualele disfuncționalități financiare și administrative identificate în activitatea Primăriei sau considerați că răspunderea aparține exclusiv aparatului de specialitate? După o cerere de clarificare a întrebărilor din partea primăriei Reșița, am mai trimis vineri o serie de întrebări în care am menționat exact situațiile și sumele la care ne referim.
Încă nu am primit un răspuns, dar dacă acesta va veni îl vom relata joi, în cel de-al doilea episod al anchetei Reflector despre Reșița. Tot joi vă vom aduce la cunoștință niște semne de întrebare legate de niște sume mai mari și vom vorbi despre contabilitatea denaturată a municipiului, despre societatea publică ce nu și-a cerut propriii bani și despre felul în care Consiliul Local a validat, fără rezistență, fiecare dintre aceste decizii.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
