(transcriere a rubricii „Reflector” a Iulianei Pitaru Vlacicu, din cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
Luni, în cadrul rubricii Reflector, am prezentat primul episod al anchetei despre administrația Reșița condusă de Ioan Popa: indemnizații de primar și viceprimari majorate ilegal cu zeci de mii de lei prin schimbarea bazei de calcul, consilieri locali plătiți peste limita legală, un avocat plătit pentru patru procese care nu apar în niciun dosar de instanță, și sute de mii de lei distribuiți ilegal sub formă de indemnizații electorale către persoane fără calitate legală. Astăzi continuăm ancheta, intrând în contabilitatea propriu-zisă a municipiului.
Auditul financiar asupra situațiilor centralizate pe 2024 a relevat un tablou contabil profund denaturat. Opt erori cu influență semnificativă au stat la baza emiterii unei opinii contrare din partea auditorilor, adică aceștia au concluzionat că situațiile financiare nu oferă o imagine fidelă a performanței municipiului.
Cea mai mare abatere privește suma de 25,19 milioane lei. În contabilitatea primăriei, aceștia figurau în continuare ca lucrări în curs de execuție deși lucrările respective fuseseră deja finalizate și recepționate. Atunci când o investiție publică se termină, sumele cheltuite trebuie mutate dintr-un cont provizoriu într-un cont de active fixe definitive. Această operațiune contabilă obligatorie nu a fost făcută, ceea ce înseamnă că bilanțul municipiului nu reflecta corect ce deține orașul și ce valoare au bunurile sale publice. O altă problemă: 4,14 milioane lei provenind din finanțări europene nerambursabile au fost înregistrați eronat, în mod care supraevalua veniturile municipiului. Simplu spus, primăria părea mai bogată pe hârtie decât era în realitate.
În același timp, datoriile curente ale municipiului erau subevaluate cu 2,63 milioane lei, adică primăria părea că datorează mai puțin decât datora în fapt. Iar 2,49 milioane lei reprezentând cheltuieli efectuate în 2023 au fost înregistrate în 2024, încălcând un principiu contabil de bază: cheltuielile trebuie reflectate în anul în care au fost efectuate, nu mutat dintr-un an în altul după conveniență.
În fine, active fixe de 3,45 milioane lei, adică bunuri achiziționate prin hotărâri ale consiliului local, cu plată în rate, au fost înregistrate doar la suma deja achitată, nu la valoarea lor integrală. Rezultatul cumulat al tuturor acestor erori este unul singur: situațiile financiare ale municipiului Reșița pentru 2024 nu ofereau o imagine reală a banilor publici gestionați de administrația Ioan Popa.
La capitolul investiții, imaginea este la fel de îngrijorătoare. Două obiective, „Refacere parcări și trotuare” și „Refacere stradă Căpitan Ioan Poptelecan”, au beneficiat de cheltuieli de 681 mii de lei fără ca documentația tehnico-economică să fi fost elaborată și aprobată conform legii. Un teren de 2.877 metri pătrați, în zona „Fosta platformă UCC”, a fost achiziționat la prețul de 16 euro pe metru pătrat, deși un raport de evaluare indicase valoarea de 15 euro, și au fost înregistrate două rapoarte de evaluare pentru același teren, întocmite de același evaluator, cu valori diferite. Reevaluarea terenurilor și construcțiilor din domeniul public, obligatorie la fiecare trei ani, nu a fost efectuată.
Un capitol aparte este cel al SC Termo Serv CET SRL Reșița, societate comercială cu capital majoritar public din moment ce 98% din acțiuni sunt deținute de Consiliul Local. În perioada 2021-2022, societatea a încheiat două contracte de servicii cu municipiul, contracte care prevedeau penalități de 0,1% pe zi de întârziere pentru plățile efectuate cu depășirea termenului de 30 de zile. Deși plățile au fost efectuate cu întârziere de către municipiu, societatea nu a calculat și nu a urmărit încasarea acestor penalități. Valoarea penalităților necalculate, neevidențiate și neîncasate este de 73 de mii de lei. O societate deținută aproape în totalitate de Consiliul Local nu a avut curajul sau interesul să își ceară banii de la același Consiliu Local.
Toate aceste nereguli nu ar fi fost posibile fără o anumită configurație a puterii locale. Consiliul Local Reșița are 21 de consilieri: 13 PNL, 6 PSD, 2 AUR. Majoritatea PNL, condusă de primarul Popa, este confortabilă și, se pare, docilă — hotărârile care au majorat bugetul pentru avocat, care au aprobat achizițiile, care au validat cheltuielile, au trecut fără probleme.
Există și o problemă de fond la nivelul sistemului de salarizare al aparatului propriu. Auditul a constatat că, în 2024, stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual nu a respectat ierarhia funcțiilor din familia ocupațională „Administrație”. Un referent de specialitate, polițist local, cu studii medii și grad profesional superior, a primit o creștere salarială de 82,96% în 2024, în timp ce un consilier juridic sau de achiziții publice, cu studii superioare, a primit doar 51,41%. Mai mult, la aceeași graduație, un polițist local cu studii medii avea un salariu de bază de 4.650 lei, mai mare decât al unui referent cu studii superioare de scurtă durată, de 4.350 lei. Această evoluție neuniformă, posibilă prin hotărâri ale consiliului local, a dus la inversarea ierarhiei profesionale și la crearea unui sistem de privilegii opac.
Cea mai îngrijorătoare concluzie a auditului financiar nu este însă lista abaterilor, ci reacția entității. La finalul misiunii, administrația municipală nu a întocmit planul de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate. În fața unei opinii contrare, a zeci de milioane de lei în neregulă și a unui sistem de control intern cu puncte slabe identificate, administrația condusă de primarul Ioan Popa nu a prezentat nicio strategie de îndreptare. La ședința de conciliere din 8 iulie 2025, reprezentanții entității au acceptat constatările, concluziile și recomandările, cu termene de implementare de 3, 4 și 6 luni. Dar acceptarea pe hârtie nu garantează schimbarea în fapt.
Ioan Popa a promis, în 2016, o administrație tehnică, eficientă, aproape de cetățean. Zece ani mai târziu, documentele oficiale arată o administrație în care banul public a fost direcționat către salarii proprii mărite ilegal, către un avocat plătit pentru procese care nu există, către indemnizații electorale acordate fără temei legal, către investiții fără documentație și către achiziții cu evaluări contradictorii. Consiliul Local, cu majoritatea sa PNL, a fost complice pasiv sau activ la toate acestea. Opoziția, numeric redusă, nu a reușit să oprească derapajele. Iar societățile cu capital public, precum Termo Serv CET, au preferat să nu își ceară banii de la propriul acționar, adică de la municipiu, pentru a nu deranja relația cu primarul.
Precizăm din nou că, înainte de difuzarea acestui material, redacția Gold FM a transmis Primăriei Municipiului Reșița un set de întrebări privind neregulile identificate în documentele de audit. Am primit ieri un răspuns de la primărie. Pentru majoritatea problemelor contabile ridicate, primăria invocă același argument: aspectele au fost verificate de Curtea de Conturi în 2024 și clarificate printr-un raport de follow-up din 2025, care ar fi constatat implementarea integrală a recomandărilor. Cu privire la avocatul Maldea și cele 71.400 de lei plătiți pentru procese care nu apăreau în nicio bază de date a instanțelor, primăria oferă o explicație surprinzătoare: contractele ar fi fost încheiate pentru apărarea imaginii municipiului și a primarului în urma unui scandal mediatic național, iar întrucât s-au realizat demersuri de mediere care au durat mai mult decât s-a estimat, contractele au încetat de comun acord și sumele achitate sunt, potrivit răspunsului, în proces de restituire. Cu alte cuvinte, banii au fost plătiți, procesele nu au existat, iar acum primăria spune că îi recuperează. Cetățenii Reșiței au dreptul să urmărească dacă această restituire chiar se produce și când. Textul integral al răspunsului primit de la Primăria Municipiului Reșița poate fi consultat pe solidnews.ro, în transcrierea rubricii Reflector.
Răspunsul Primăriei Reșița la subiectele semnalate de „Reflector” la GOLD FM
Reșița nu este un caz izolat în peisajul administrativ românesc. Dar este un exemplu clar al pericolului reprezentat de un mandat prelungit, de o majoritate confortabilă și de lipsa unui control intern funcțional. Când un primar își poate tripla indemnizația fără nicio consecință imediată, când poate plăti zeci de mii de lei unui avocat pentru litigii inexistente, când poate cheltui sute de mii de lei fără documentație tehnică, atunci nu mai vorbim doar de incompetență, ci de un sistem care a pierdut capacitatea de auto-corecție. Rămâne de văzut cine va acționa pentru a reglementa problemele idenificate în această anchetă.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile efectuate de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro.
