Autor: Sorin Roșca Stănescu
Scârțâie din toate încheieturile alianța celor două partide aflate la guvernare. Din mai multe perspective, ea a devenit doar formală. Cuțitele nu se mai ascut pe sub masă, ci au început să fie manevrate de către protagoniști la vedere. Pesediștii și peneliștii se înjură ca la gura cortului. Paradoxul este însă că, în același timp, și unii și alții susțin că, de dragul stabilității, se sacrifică și vor guverna până după alegeri. Iar la nevoie, tot de dragul stabilității, vor mai rămâne la Palatul Victoria încă opt ani. Care stabilitate?
Din punct de vedere economic, judecând lucrurile la rece, fără niciun fel de partizanat, România se dovedește a fi unul dintre cele mai instabile state din Uniunea Europeană. Cu datorii mari, care cresc exponențial și, ce este mai grav, cu datorii care nu mai pot fi restituite, decât în condițiile în care alte și alte asset-uri deținute de statul român urmează să fie vândute pe nimic, integral sau pe bucăți. Să reținem că marea problemă nu o constituie datoriile în sine și poate nici măcar uriașele dobânzi, cele mai mari din Europa, la care statul se împrumută pentru a rostogoli gaura și imposibilitatea de a restitui respectivele datorii, prin creșteri viitoare semnificative ale veniturilor aduse în bugetul de stat. Din această perspectivă, orice calcul matematic ne demonstrează că România este pe butuci. O țară pe butuci sub aspect economic este evident o țară instabilă financiar. Iar instabilitatea financiară generează, mai devreme sau mai târziu, instabilitate socială și politică.
Despre ce stabilitate vorbim ca fiind asigurată prin sacrificiul PSD-PNL, cele două partide care au creat struțo-cămila aflată la guvernare? Există vreo stabilitate în domeniul educației? Nicidecum. Toate statisticile demonstrează că, din această perspectivă, România se duce de râpă cu pași repezi. Există vreo stabilitate în materie medicală? Se simt românii în siguranță știind că taxele pe care le-au plătit sunt utilizate la nevoie pentru a le fi ameliorată starea de sănătate? Evident, nici în acest domeniu nu există stabilitate. Și uite așa, rând pe rând, dacă analizăm toate domeniile, vom constata că toate asigurările pe care le primim privind „sacrificiile” făcute de cele două partide de dragul stabilității, sunt simple gogorițe.
Mai rămâne să vedem ce e cu ultima redută. Ultima redută în invocarea stabilității României ar putea fi cea legată de siguranța națională. Vezi Doamne, prin sacrificiul struțo-cămilei PSD-PNL, acela de a înghiți broaște rămânând împreună, este asigurată protecția militară a României, un stat care din nou vezi Doamne reprezintă un important factor de stabilitate în NATO și UE, la Marea Neagră, la gurile Dunării și pe frontiera sud-estică a Occidentului. Și acest ultim argument este la fel de fals ca și toate celelalte. Armata română nu s-a dezvoltat în niciun fel sub guvernele PSD-PNL. Nu avem mai mulți militari, cei care există nu sunt mai bine pregătiți, nici mai bine echipați și nici mai bine înarmați, iar inter-operativitatea între diverse arme ale oștirii române este practic inexistentă. Singurul factor de stabilitate despre care s-ar putea vorbi nu este intern, ci este extern. Este dat pur și simplu de prezența masivă în România a forțelor NATO și de garanția conferită de partenerii noștri atlantici că, la nevoie, ar putea fi activat faimosul articol cinci din pactul NATO pentru declanșarea operațiunilor de apărare a României în cazul unui atac. Dar această situație nu s-ar schimba, indiferent cine s-ar afla la Palatul Victoria. Nici dacă acolo desantează suveraniștii, demonizați în mod incorect cum că ar fi extremiști sau putiniști sau anti-atlantiști. Excepțiile gen Șoșoacă, și ele destul de discutabile, sunt doar excepții care confirmă regula.
Prin urmare este timpul, acum când ne apropiem de alegerile parlamentare și prezidențiale, să nu ne mai lăsăm amăgiți cu ideea, transformată în prejudecată, că numai struțo-cămila PSD-PNL poate asigura stabilitatea României. Atât cât e de stabilă România, atât cât ne iluzionăm că este ea stabilă, rămâne stabilă indiferent cine vine la Palatul Victoria și chiar indiferent dacă, în urma unei moțiuni de cenzură, am avea un guvern minoritar de tehnocrați sau de uniune națională.
sursă: corect-news.ro
