Omul de afaceri buzoian Răzvan Leu a plătit un milion de euro, pentru accesarea unui credit internațional, promis de Călin Georgescu și Ionel Rusen, susține Leu. Banii au intrat în decembrie 2021, într-un cont din Zurich al cărui beneficiar real era bancherul elvețian Thomas Schätti. Din același cont au plecat apoi, afirmă procurorii DIICOT, peste 4 milioane de euro către Baltic International Bank SE, din Riga. HotNews a cercetat cine este această bancă.
- Ce a spus Banca centrală a Letoniei pentru redacție.
- Ce a confirmat Parchetul din Riga.
Una dintre principalele acuze ale DIICOT la adresa lui Călin Georgescu este aceasta: politicianul a acționat ca lider al unui grup infracțional, grup care promitea credite externe în schimbul unor garanții de milioane de euro. Banii erau plătiți, iar ulterior păgubiții nu mai primeau împrumutul promis. Dar unde ajungeau banii și cine era beneficiarul real?
1 milion de euro către un cont elvețian
Buzoianul Răzvan Leu, patronul firmei Real Concrete Land SRL, susține că este unul dintre păgubiți. A dat 1 milion de euro. Leu a transferat garanția într-un cont elvețian care aparținea societății Migom Bank, o bancă offshore înregistrată în Dominica. Traseul banilor a fost reconstituit de DIICOT, cu informații de la autoritățile fiscale din străinătate.
Procurorii români îl descriu pe bancherul elvețian Thomas Schätti drept „beneficiarul efectiv” al acestui cont. În alt caz, într-o plângere depusă într-un tribunal din New York, ulterior retrasă „fără prejudiciu” de reclamanți, Thomas Schätti a fost acuzat că a folosit circa 21 de milioane de euro, bani ai clienților, ca să cumpere acțiuni ale băncii letone Baltic International Bank SE.
Dar traseul e mai complicat de atât.
Din Elveția către Baltic International Bank SE din Riga, Letonia
Conform ordonanței DIICOT, Răzvan Leu credea că plătește o garanție pentru un credit de 6 milioane de euro către o bancă din Marea Britanie, Wealth Bank Ltd. Însă banii au ajuns într-un cont deschis la Incore Bank (Zurich, Elveția) de Migom Bank Ltd, o bancă offshore (înregistrată în Dominica) ce avea birouri și în Statele Unite ale Americii, la New York.
Thomas Adrian Schätti era director și CEO al Migom Bank. În mai multe documente oficiale consultate de HotNews, numele lui de familie este redactat „Schaetti”.
Milionul lui Răzvan Leu a fost înregistrat în contul deschis la Incore Bank în data de 30 decembrie 2021. Banii nu au rămas acolo. Procurorii DIICOT susțin că, după această încasare, prima plată ieșită din același cont a fost de 4.000.007,24 euro, către Baltic International Bank SE din Riga, Letonia. DIICOT afirmă că suma „ar putea să cuprindă” și milionul lui Leu, banii lui fiind amestecați și cu ai altor clienți.
Conform documentării HotNews, transferul leagă dosarul DIICOT de alte două anchete. Prima este procesul de spălare de bani al conducerii Baltic International Bank, aflat pe rol într-un tribunal economic din Riga. A doua are legătură cu acuzațiile de deturnare de fonduri formulate în SUA împotriva bancherului elvețian Thomas Schätti/Schäetti.
Banca centrală din Letonia a explicat pentru HotNews
Plata către Baltic International Bank SE s-a întâmplat cu aproape un an înainte ca activitatea băncii să fie suspendată de către reglementatorii letoni, în decembrie 2022. Autoritățile statului baltic au afirmat atunci că banca operează în pierdere și este în prag de colaps. În trecut, oficialii letoni au constatat și alte nereguli grave:
„Banca Letoniei (fosta Comisie a Pieței Financiare și de Capital – FCMC) a sancționat banca în repetate rânduri pentru deficiențe ale sistemului de control intern în domeniul combaterii spălării banilor. Pe lângă amenzile financiare, au fost impuse restricții operaționale și au fost sancționați inclusiv reprezentanții băncii”, a declarat pentru HotNews Janis Silakalns, purtătorul de cuvânt al băncii centrale din Letonia (Latvijas Banka).
Linda Sniega-Svilāne se ocupă de insolvența băncii
În martie 2023, Banca Centrală Europeană i-a retras societății Baltic International Bank SE licența de operare. De atunci, banca letonă a intrat în procedură de lichidare judiciară, iar în ianuarie 2024 a fost declarată insolventă în urma unei decizii judecătorești din Letonia.
„Singurul lucru pe care administratorul îl poate confirma este că creditorii își pot depune cererile împotriva instituției de credit până pe 29 ianuarie 2029. Creditorii care nu își depun cererile în acest termen își vor pierde dreptul de a pretinde banii, iar fondurile care li se cuvin vor reveni statului ca bunuri fără stăpân”, a declarat pentru HotNews specialista Linda Sniega-Svilāne, desemnată de autoritățile din Letonia să gestioneze procedura de insolvență.
HotNews i-a solicitat lui Răzvan Leu un punct de vedere despre demersurile pe care le-a făcut în Letonia pentru a-și recupera banii. Acesta n-a răspuns până la ora publicării.
Contestația Baltic International Bank a fost respinsă
Baltic International Bank a contestat decizia BCE, dar Tribunalul Uniunii Europene i-a respins acțiunea în iunie 2025. Hotărârea instanței arată că decizia inițială a BCE s-a bazat pe trei argumente:
- Baltic International Bank SE „a săvârșit încălcări grave”, pe o perioadă îndelungată, ale legislației letone privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
- banca letonă nu și-a îndeplinit obligația de a „institui sisteme eficace de control intern”;
- lipsa unor politici și proceduri care să-i permită să gestioneze și monitorizeze riscurile.
Migom Bank și cele 21 de milioane de euro
În paralel, un investitor al Migom Global (din care face parte și Migom Bank) a deschis în 2024 o acțiune colectivă într-un tribunal federal din New York.
Potrivit documentelor judiciare americane, Thomas Schätti și ceilalți pârâți au fost acuzați că au folosit 21 de milioane de euro – bani deturnați din conturile clienților Migom – pentru cumpărarea unor pachete de acțiuni care ar fi asigurat preluarea Baltic International Bank SE.
Inițial, Migom Global s-a numit Alfacourse Inc. – firmă înființată în statul american Nevada, în februarie 2016, de un anume Oleg Jitov. Potrivit actului de înregistrare, Alfacourse oferea servicii de editare video.
A fost preluată de Schätti (omul din dosarul lui Georgescu) în octombrie 2019, prin fondul Heritage Equity Fund, care a cumpărat de la Jitov pachetul de control. În noiembrie, firma și-a schimbat numele în Migom Global Corp., iar în mai 2020 a cumpărat Migom Bank chiar de la Schätti.
Documentele judiciare din SUA arată că închiderea băncii din Riga a fost urmată de prăbușirea Migom Bank. În martie 2023, Migom Bank și-a oprit practic activitatea. Aproape un an mai târziu, în februarie 2024, încetarea operațiunilor a devenit oficială: autoritatea de supraveghere financiară din Dominica a ordonat ca Migom Bank să înceteze orice activitate, iar Thomas Adrian Schätti a fost înlăturat din postul de director.
Ce s-a dezvăluit la o chemare în judecată din SUA
În acest context apare și numele băncii Incore Bank:
„Schaetti a reușit să sustragă bani de la Migom Bank și Migom Global amestecând depozitele clienților cu fondurile proprii ale băncii și prin redirecționarea acestor bani către mai multe firme private, prezentate drept afiliate ale Migom Bank, pe care el le deținea și le controla.
Firmele nu aveau, de fapt, nicio legătură cu Migom Bank și aveau conturi – la care aveau acces doar Schäetti și Donahue (n.r. pârât alături de Schäetti și fost trezorier al Migom Bank) – deschise la numeroase instituții financiare.(…) Schäetti a transferat bani din contul Migom Bank de la Incore Bank către Baltic, ca să preia Baltic fără știrea autorităților de reglementare”, se arată în cererea de chemare în judecată din dosarul 1:24-cv-06600-VSB.
Avocatul care a reprezentat Migom în acțiunea din SUA, Daniel W. Levy, a declarat pentru HotNews că acel cont Incore Bank menționat de DIICOT a fost un „cont colector (de tip omnibus)”, prin care s-au derulat tranzacțiile mai multor clienți ai Migom.
„Fondurile aflate în el aparțineau clienților băncii, care, de regulă, inițiau singuri plățile”, mai susține avocatul american.
În martie 2025, reclamantul din SUA a retras voluntar și „fără prejudiciu” acțiunea colectivă intentată împotriva Migom Global Corp. Este o procedură prin care acesta își rezervă dreptul legal de a redeschide, la o dată ulterioară, același proces. Despre retragerea plângerii a vorbit și avocatul elvețianului:
„Acea plângere conține doar simple acuzații. Nimeni nu a confirmat veridicitatea vreuneia dintre afirmațiile făcute în plângere și multe dintre ele sunt false. Nu doar că sunt vădit false, dar din document au fost omise intenționat multe fapte relevante. În cele din urmă, plângerea a fost retrasă de către reclamant, prin urmare, nu vă puteți baza în mod responsabil pe nicio declarație din cuprinsul ei, indiferent de scop”.
Procesul de la Riga
Conducerea Baltic International Bank SE este judecată în prezent pentru spălare de bani, a declarat pentru HotNews Parchetul General al țării, indicând un articol din presa de stat letonă.
Conform textului, acționarul majoritar al băncii, milionarul Valerijs Belokons, și alți membri ai conducerii sunt acuzați de procurori că au constituit un grup infracțional organizat în scopul spălării a 20 de milioane de euro – bani obținuți în mod fraudulos, susțin anchetatorii letoni.
„Instanța l-a întrebat pe Belokons dacă a înțeles acuzația. El a cerut să o audă în limba rusă”, se arată în articolul publicat de societatea națională de radio și televiziune (LSM).
Potrivit procurorilor letoni, banca a emis acțiuni noi pe care le-a vândut unor persoane al căror dosar a fost disjuns. Banii obținuți în acest mod au intrat ulterior în capitalul băncii.
Numele lui Thomas Schätti nu se regăsește printre inculpați. Parchetul General din Letonia a mai declarat pentru HotNews că transferul de patru milioane de euro menționat în referatul DIICOT – efectuat din contul elvețian al Migom Bank către banca letonă – nu face obiectul dosarului penal aflat în prezent pe masa judecătorilor din Riga.
Legăturile cu Rusia
Migom Bank a fost controlat din umbră de cetățeni ruși, prin intermediul lui Thomas Schätti, potrivit unui articol G4Media. Ziariștii români susțin că elvețianul și-a început ascensiunea cu ajutorul unui absolvent al Academiei KGB, Andrei Kochetkov. Acesta l-ar fi pus pe Schätti în funcții de conducere în mai multe companii austriece.
„Anchetele jurnalistice și investigațiile financiare ulterioare au scos la iveală faptul că adevăratul decident din umbră al Migom Bank era cetățeanul rus Michael Guss, cunoscut și ca Mikhail Sirojin, un individ condamnat în trecut pentru operațiuni de spălare de bani”, mai scrie G4Media.
În plângerea depusă în SUA este menționat și numele unui fost politician austriac: Johann Gudenus. El și-ar fi folosit relațiile din guvernul Austriei pentru a-l proteja pe Schätti de controalele autorităților și ar fi răspândit informații false pentru a muta vina pentru prăbușirea Migom Bank. Potrivit aceluiași document, el i-ar fi intermediat bancherului elvețian legături cu interlopi din Serbia, Europa de Est și Turcia, pentru a-i intimida pe clienții și investitorii Migom.
Un politician cu legături cu Rusia
Politicianul Johann Gudenus n-a răspuns solicitării HotNews de a transmite un punct de vedere. A fost viceprimar al Vienei și a condus grupul parlamentar FPÖ, partid de extremă dreapta din Austria.
Potrivit presei austriece, acesta a părăsit formațiunea în 2019, după „afacerea Ibiza” – scandal iscat de o filmare înregistrată cu camera ascunsă în care el și Heinz-Christian Strache (fost vice-cancelar al Austriei) discutau cu o femeie despre care credeau că este nepoata unui oligarh rus. Episodul a dus la căderea coaliției de dreapta care guverna Austria în acel moment.
Legăturile lui Gudenus cu Rusia sunt vechi: conform profilului personal de Facebook, politicianul a făcut parte dintr-o delegație FPÖ care în 2016 a semnat la Moscova un pact de cooperare cu Rusia Unită, partidul președintelui Vladimir Putin. Tot pe Facebook, Gudenus a publicat în august 2018 o fotografie cu Putin în care dictatorul rus e numit „prieten al Austriei”.
Într-un articol publicat în 2023 pe platforma Medium, Thomas Schätti (redactat „Schaetti” pe blog) a respins acuzațiile care au circulat la adresa lui și Migom Bank. Susține că investiția în Baltic International Bank a respectat legislația letonă, punând acuzațiile de spălare de bani pe seama unor grupuri de interese care voiau să preia activele băncii.
Călin Georgescu și elvețianul Thomas Schätti nu au răspuns solicitărilor HotNews. Pe 21 septembrie, când a fost dus la DIICOT pentru audieri în dosarul de înșelăciune, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere în fața procurorilor. Avocatul lui, Mircea Sinescu, a catalogat drept „halucinantă” decizia Curții de Apel București (din 29 septembrie 2026) de a accepta măsura arestării preventive pentru 30 de zile.
sursă: hotnews.ro
