Sociologul Vladimir Ionaș, propus pentru portofoliul Dezvoltării în viitorul Guvern Tomac, readuce în prim-plan una dintre cele mai dificile teme de reformă din România: reorganizarea administrativ-teritorială. Într-o postare pe Facebook, acesta susține că România este administrată, „în multe privințe”, după o arhitectură instituțională care nu mai corespunde realităților sociale și economice actuale.
Ionaș afirmă că reforma administrativ-teritorială este „cea mai importantă reformă structurală” pe care România o poate începe, dar avertizează că aceasta nu trebuie tratată ca temă electorală sau ca exercițiu teoretic, ci ca o condiție pentru un stat mai eficient și mai capabil să răspundă nevoilor cetățenilor.
„România nu își mai poate permite să funcționeze după reguli administrative gândite pentru o realitate care nu mai există”, a transmis Vladimir Ionaș, care susține că o asemenea reformă trebuie construită pe date, evidențe și realitățile sociale ale României de astăzi, dar și susținută prin consens politic.
Reforma administrației, prima temă majoră asumată public de posibilul ministru al Dezvoltării
Mesajul lui Vladimir Ionaș vine în contextul în care numele său este vehiculat pentru Ministerul Dezvoltării, unul dintre cele mai influente portofolii din orice guvern, prin legătura directă cu administrația locală, investițiile publice, programele pentru primării și relația cu autoritățile județene și locale.
În postarea de pe Facebook, Ionaș susține că, în activitatea sa profesională din ultimii ani, a întâlnit comunități, administrații și probleme care i-au confirmat nevoia unei schimbări profunde a felului în care este organizată administrativ România.
Sociologul amintește mai multe intervenții publice în care a susținut aceeași idee potrivit căreia România are prea multe unități administrativ-teritoriale care nu se pot susține financiar, iar decalajele dintre marile orașe, urbanul mic și mediul rural s-au adâncit după 1990.
„Nu știu dacă România își va mai permite să susțină atâtea UAT-uri”
Într-o intervenție la Europa FM, Vladimir Ionaș a susținut că România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială inclusiv din motive bugetare. El a arătat că una dintre problemele administrației este faptul că statul nu a făcut o diferențiere reală între unitățile administrativ-teritoriale în funcție de capacitatea acestora de a se susține.
„Aceste reforme trebuie făcute în funcție de capacitatea fiecărei unități administrativ-teritoriale de a se susține”, a spus Ionaș, argumentând că există UAT-uri care nu reușesc să-și acopere nici măcar cheltuielile salariale pe tot parcursul anului.
În aceeași intervenție, sociologul a afirmat că reforma va deveni inevitabilă, deoarece România ar putea ajunge în situația în care să nu își mai permită susținerea unui număr atât de mare de UAT-uri. Mesajul său vizează nu doar reducerea cheltuielilor, ci și o reorganizare care să țină cont de funcționalitatea reală a comunităților locale.
Ruralul și urbanul mic, „uitate” de politicile publice
O altă direcție invocată de Vladimir Ionaș este decalajul dintre marile orașe și restul țării. Într-o intervenție la Radio România Actualități, acesta a afirmat că, în ultimii 35 de ani, politicile publice au fost orientate preponderent către populația din urbanul mare, în timp ce ruralul și orașele mici au fost lăsate în urmă.
Potrivit lui Ionaș, dezindustrializarea de după 1990 a afectat puternic orașele mici, iar migrația a schimbat radical structura socială a multor comunități. În multe zone au rămas preponderent persoane în vârstă și copii, ceea ce explică, în opinia sa, vulnerabilitatea crescută la sărăcie și dependența de intervenția statului.
Această perspectivă explică de ce Ionaș leagă reforma administrativ-teritorială de dezvoltarea regională și de capacitatea statului de a combate dezechilibrele sociale. În viziunea sa, problema nu este doar numărul de primării, ci și felul în care statul distribuie resurse, proiecte și capacitate administrativă între regiuni și comunități.
O reformă care ar lovi direct în actuala hartă de putere locală
Tema ridicată de Ionaș este una sensibilă politic. Reforma administrativ-teritorială ar putea însemna comasarea unor localități, schimbarea raportului de forțe între primării, consilii județene și viitoare structuri regionale, dar și o regândire a modului în care sunt alocate fondurile publice.
În analiza invocată de sociolog pe Facebook, una dintre ideile centrale este că România are peste 3.000 de UAT-uri și că o reorganizare ar putea duce la proiecte de infrastructură mai coerente, la o absorbție mai bună a fondurilor europene și la o administrație locală cu resurse reale pentru servicii publice. În formularea sa, infrastructura nu ar mai trebui să se oprească brusc la limita administrativă a unei localități, iar primăriile ar putea avea capacitate mai mare de a gestiona proiecte.
O astfel de reformă ar atinge însă direct interesele politice locale. Primarii, președinții de consilii județene și rețelele de influență construite în jurul finanțărilor guvernamentale ar fi afectați de orice schimbare reală a hărții administrative. De aceea, Ionaș insistă asupra ideii de consens politic, fără de care o reformă de asemenea dimensiune ar risca să rămână doar un slogan.
Ministerul Dezvoltării, portofoliul-cheie pentru o asemenea reformă
Dacă va fi validat ca ministru al Dezvoltării, Vladimir Ionaș ar putea ajunge la conducerea instituției care are cea mai directă legătură cu administrația locală și cu finanțarea investițiilor din teritoriu. Ministerul Dezvoltării gestionează programe importante pentru comunități, infrastructură locală, servicii publice și relația cu primăriile și consiliile județene.
În acest context, mesajul său de pe Facebook poate fi citit ca o primă schiță de poziționare publică, în care reforma administrației nu ca măsură punctuală de austeritate, ci ca reorganizare structurală a statului.
Ionaș avertizează însă că reforma nu poate fi făcută din birou și nici impusă strict politic. El vorbește despre date, evidențe, realități sociale și consens, semn că tema ar presupune o construcție tehnică amplă, dar și negocieri dificile cu partidele, autoritățile locale și comunitățile afectate.
sursă: stiripesurse.ro
