În urma arestării lui Andrew Tate, lumea a început să cunoască mai multe despre cei doi frați milionari și s-a întrebat cum de au ajuns atât de populari în rândul tinerilor din zone rurale sau din medii mai sărace. Un studiu arată că frații Tate sunt adorați mai ales de tinerii cu o situație materială precară. Mai pe înțelesul tuturor, frații Tate se aseamănă cu renumitul Elon Musk în multe privințe. Libertatea.ro prezintă pe larg fenomenul Tate și cum a luat acesta amploare și în România.
Tabloidizarea extremă a imaginii elitelor nu face decât să sublinieze inegalitățile economice. Săracii nici nu mai înțeleg bine cum sunt exploatați și atunci se amăgesc cu ce se prezintă în tabloide. Elon Musk sau Zuckerberg sau Bezos au ajuns niște figuri de tabloid ei înșiși. Tabloidul e prima etapă a distrugerii democrației. E de ajuns să te uiți la profilurile unor dictatori din istorie și vei vedea că tocmai bufoneria și glumele nesărate i-au însoțit în marșurile victorioase. Când vezi hlizeală isterică, răutățile expuse pe rețelele de socializare, nu poți să nu te gândești la o cruzime care pregătește eradicarea oricărei forme de democrație.
„Frații Tate au fost priviți ca un mister tocmai de aceia care, după ce nu sunt atenți la realități ani de zile, se trezesc că s-a schimbat totul și pe ei nu i-a anunțat nimeni. Tate e TikTok și Twitter. De pe Twitter a fost scos o perioadă. Pe TikTok a zburdat, nu l-a împiedicat nimeni să facă un soi de filozofie DanaBudeanu-Schopenhauer: cel mai puternic supraviețuiește, femeia mai trebuie și bătută și alte prostii nocive”, au atras atenția cei de la libertatea.ro.
TikTok este o rețea de socializare nocivă, fiind plin de vedete interlope, de fel de fel de închipuiți care promovau filozofii de mascul, de bullying etc. Tate nu era decât unul din miile de personaje care promovau realizarea în viață în stil interlop. Se pare că TikTok a fost prima rețea socială care a prins la mase în România. Restul rețelelor, Facebook, cu extensia, Instagram, au atins mereu doar o parte din public, din simplul motiv că acum 5-10 ani încă nu avea toată lumea smartphone. De aceea acum 10-15 ani puteai face numai politică de dreapta liberală pe Facebook. Acum extrema dreaptă câștigă teren fix cu aceleași instrumente. Populismul liberal a fost înlocuit (ba chiar în unele locuri s-a transformat încet) cu populism naționalist sau xenofob pentru că s-a mărit publicul și pentru că publicul „neacoperit” era de fapt neacoperit și ideologic, și social – nimănui nu-i pasă de ei de decenii.
„Am văzut că Tate era omniprezent pe TikTok, avea sute de pagini dedicate, împinse în față de reclame cumpărate. Îl blocai acum și peste două secunde apărea iar. Am făcut un experiment și am blocat cam 100 de conturi care îl promovau pe Tate. Nu s-a simțit nimic, pagina „for you” mi-l arăta în continuare pe Tate, fără probleme”.
Mesajele fraților Tate cuprindeau „tot ce e interzis”. De fapt, aceste lucruri interzise erau niște mesaje foarte populare, dar profund incorecte, la adresa femeilor, în special. O filozofie de proxenet libidinos, amestecată cu autoritarism financiar. În plus, promova o poveste despre o Românie ca o junglă unde puteai face orice. După cum arată până acum dosarul, cu trafic de carne vie, viol și alte capete de acuzare, se pare că a putut face chiar orice până la un punct.
E și mai interesant de observat care a fost publicul țintă sau, mai bine zis, care a fost publicul care a reacionat pozitiv la asemenea mesaje nocive. Rezultatul nu e prea surprinzător; cei care au căzut în capcana Tate au fost exact cei care au tăiat devreme orice contact cu școala, cu educația sau chiar cu societatea. Din moment ce un stat ca al nostru și-a luat mâna de pe cetățeni într-u mod crud și indiferent, normal că filozofia de bază a societății noastre a devenit un individualism feroce, crud față de cei slabi, și o promovare a vânzării femeii/copiilor ca o formă normală de îmbogățire. Nu e filozofie a săracilor, e filozofia bogaților aplicată la cei care nu înțeleg cum funcționează capitalismul, altfel decât prin vânzarea a absolut tot ce prinzi prin preajmă.
O analiză World Vision România realizată asupra publicului lui Tate aduce în față niște afirmații interesante sau interesant de combătut. Ei compară lipsa de viitor, de aspirații ale tinerilor din mediul rural, defavorizați, și îi văd ca victime sigure pentru diverși guru ai internetului precum Tate care, cu bani suficienți, pot să le cumpere rapid atenția prin misoginie și cruzime.
Replica unui elev
Tinerii de 12-13 ani care visează să termine odată școala, să facă muncă cu ziua și să fie pe picioarele lor sunt în continuare sensibilizați de o filozofie dură. Ei nu fac altceva decât să ia duritatea din viața lor de zi cu zi, să o compare cu tâmpeniile debitate de Tate și să descopere că cele două filozofii seamănă într-o oarecare măsură. Societatea care i-a băgat în corzi seamănă cu Tate cel acuzat de viol. Trebuie să-i faci pe alții să sufere ca „să te ridici”. Iar suferința femeii ar fi o chestie neglijabilă pentru că „ele oricum sunt făcute să sufere”. „Lor oricum le place să fie date la produs”, a explicat un elev de 13 ani, anul trecut, mare fan Tate.
„Însă am întâlnit același discurs violent și la tineri deloc defavorizați de soartă: superurbani, din familii cu venituri peste medie. Pentru aceștia, Tate e și mai mult: e confirmarea că dacă ai ceva bani trebuie să-i folosești pentru a-i călca pe restul în picioare”.
De aceea are sens comparația cu miliardarii ăia „buni și curați”, Musk sau Bezos. Pentru că Tate e varianta interlopă a filozofiei lor. Însă dacă masele încep să pună botul la filozofii stupide, protofasciste și autodistructive, asta nu înseamnă că nu există o cauză reală. Cauzele sunt reale, urmările sunt caricaturi tabloidale, pline de violență și prostie. Totul se rezolvă, în această lume tabloidă, pozându-te în mașini de lux și angajând lucrătoare sexuale care să te susțină, spunând că adoră să fie violentate – asta e lecția Tate.
Tinerii săraci nu sunt deosebiți de restul societății. Foarte bine observa eseistul Ciprian Șiulea că „mirajul banilor nu e doar pentru ăia care nu-i au, e şi mai intens pentru ăia care-i au”. Sărăcimea doar reproduce o filozofie dominantă. Iar Tate e o traducere frustă a capitalismului în limbaj de junglă, de „care pe care”. E vorba de forme de supraviețuire violente, ieșite din forme de exploatare violentă.
„Filozofiile alternative s-au sfărâmat. E un vid enorm. Religia e moartă de mult. Faptul că e plin de biserici nu arată decât o bună răspândire administrativă, dar atât. O filozofie a comunității, unității sociale e moartă și îngropată. Au rămas filozofiile pop ale individualismului, care sunt simple copii ale mantrelor neoliberale, „îmbunătățite” cu gangsterism și lumpen-filozofie. Săracul obsedat de demnitate, conștient că e exploatat, dar conștient că mândria lui stă în a nu ceda în fața filozofiei opresorilor, iată o figură care e pe cale de dispariție. Patroni care seamănă în comportament cu interlopii, moguli globali care promovează conservatorism de peșteră și pretind că luptă cu ordini mondiale care le dau putere femeilor și gayilor, ăștia sunt acum modele, nu inamici.
Senzația de consens popular sexist, fascist uneori, e de fapt o construcție mediatică a unei hegemonii deja existente: individualismul aberant se poate manifesta și prin aruncarea unei mașini decapotabile în spațiu, și prin stoarcerea sărăciei de tot ce mai are, adică vinderea corpurilor tinerelor sau umilirea celor și mai săraci pentru clicuri, like-uri, inimioare”, a concluzionat Costi Rogozanu articolul său pentru libertatea.ro.
sursă: libertatea.ro
