(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
- Ce bănuia orice om cu minime cunoștințe despre politica Iranului s-a petrecut ieri: țara aflată în război cu SUA și cu Israel a amenințat România în mod oficial, spunând că ne consideră agresor militar, așa cum, de fapt, știau și cei din CSAT, când au luat decizia, miercurea trecută. Nu pot să spun că știau toți, că mulți sunt total nealfabetizați din punct de vedere politic și geopolitic, dar cei care îi asistă știau cu siguranță.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului vorbește, ușor nostalgic, având în vedere relațiile tradiționale vechi dintre România și Iran, despre repercusiuni imediate de tip politico-juridic, iar asta a dat apă la moară multor ageamii să spună că nu e așa mare problema, încă, dacă e doar politico-juridic. Eu vă spun (și trebuie să mă credeți pe cuvânt, că mă pricep) nu vă bazați pe această formulare a purtătorului de cuvânt. Țineți cont de faptul că Iranul este la război, și nu în orice fel de război: este un război de supraviețuire a statului lor. Iranienii asta cred despre acest război, că este un război de supraviețuire, deci vor fi în stare de absolut orice ripostă. Și faptul că s-a consemnat oficial acest statut al României de agresor militar trebuie să vă îngrijoreze.
În plus, țineți cont de alianța ruso-iraniană. Asta este ceva efectiv, solid, ce se implementează pe câmpul de luptă chiar în aceste zile. (Drona rusească de la granițele României, doborâtă, după cum s-a auzit, este un semn, pentru cei inteligenți, că ceva a deranjat în acea parte, dacă n-a fost lăsată să zboare la întâmplare, ci să vină puțin să ne amintească cât de rece ar putea să sufle vântul din răsărit.) Despre alianța ruso-iraniană știu bine și liderii occidentali, care refuză să participe alături de SUA-Israel la războiul iranian, cum ar fi liderii din Spania, liderii din Italia, dar chiar și ceilalți, când America le-a cerut sprijinul în Strâmtoarea Hormuz, contra Iranului. De ce? Toți vorbesc despre pericolul iranian care se va abate asupra țărilor lor. Dar vă asigur, prieteni goldiști, că în mințile lor are un loc aparte și aliatul Iranului, Rusia, de care fie că se tem, fie că doresc să intre în colaborare pe „rit nou”, ca să zic așa.
România, ca să conchid, este într-o situație gravissimă din acest punct de vedere, deoarece prin parteneriatul strategic iresponsabil cu Ucraina, semna joi de către Nicușor Dan, statul nostru a intrat direct și pe harta de potențiale ținte ale Moscovei.
- Amânarea întâlnirii dintre Trump și Xi Jinping aprinde becul roșu de alarmă în geopolitica lumii.
Spun asta după ce, ieri, v-am explicat, de la acest microfon, că China încă nu dăduse răspuns public lui Trump referitor la vizita acestuia la Beijing, pe care americanul o anunțase public ca fiind programată pentru 31 martie – 2 aprilie, deci peste aproximativ două săptămâni. Era ceva îngrijorător că China nu dădea răspuns, dar totuși încă se spera că întâlnirea cu Xi a lui Trump va avea loc. Ei bine, chinezii au tăcut și ieri, iar, în final, Trump a fost nevoit să ia el inițiativa și să susțină, în mod fals, că ar fi decis chiar el să-și amâne vizita; de fapt, nu avea un răspuns din partea chinezilor.
Mare impas în politica internațională, se amână întâlnirea Trump – Xi Jinping!
De ce spun că anularea acestei vizite aprinde becul roșu de alarmă în geopolitica lumii? Am trei argumente:
- Primul este legat de războiul din Iran, care, dacă se poate rezolva la o masă de discuții, acea masă, cu siguranță, este una la care participă cel puțin China și Statele Unite ale Americii. Nu va fi o astfel de masă, deci și războiul se amână sine die.
- Starea economiei SUA este una precară și total dependentă de obligațiunile care sunt cumpărate de către capitalul chinez. Capitalul chinez poate să continue sau nu să cumpere obligațiuni americane prin care, practic, SUA se finanțează. Asta ar fi fost de decis, și multe, multe altele, la întâlnirea anulată, cea care trebuia să fie peste două săptămâni. S-a anulat întâlnirea și Statele Unite mai așteaptă până când se va vedea o rețetă de însănătoșire posibilă.
- În Orientul Mijlociu, monarhiile arabe realizează de zor parteneriate strategice fie cu Rusia pentru securitate, fie cu China, mai ales, pentru investiții noi, perene, în țările lor, ceea ce înseamnă că America pierde în fiecare zi care trece. De bună seamă că întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping ar fi fost de natură să țină în continuare America în jocul din Orientul Mijlociu.
Voi continua cu acest subiect în zilele următoare, pentru că, de departe, anularea acestei întâlniri este cel mai important subiect geopolitic al perioadei.
- Strigoii din politică și presă descoperă hoția OMV Petrom… după 22 de ani.
Asta, ce v-am spus eu vedeți la televiziuni sau pe site-urile de știri, dacă sunteți atenți în ultimele zile, tot felul de indivizi gomoși, care se arată revoltați de pretențiile celor de la OMV, ce vor să ducă benzina și motorina românească în Occident. Să o ia de la noi și să o ducă în Occident. Aceiași care se revoltă astăzi sunt cei care au tăcut timp de 22 de ani, când unul ca mine, sau încă câțiva, de sute de ori, cel puțin de sute de ori, am insistat asupra marii probleme ivite prin privatizarea Petrom către OMV, singura țară care ne-a înșelat potențialul energetic, care ne-ar fi salvat în atâtea situații și ne-ar fi dezvoltat industria autohtonă.
În cei 22 de ani de când durează spolierea de resurse a României de către austrieci, toți, dar toți, au tăcut. A venit și șeful OMV, un anume Stern, speriat că gazul românesc o ia pe drumul Ucrainei, după cum indică Nicușor Dan. S-a dus la negocieri, nu putem ști ce a discutat acolo, dar înainte, acest Stern ne-a îndemnat cu cinism să nu mai circulăm cu mașinile, să mergem și pe jos, adică să economisim combustibil (al nostru) ca să-l poată consuma ei. Repet: este vorba despre combustibilul nostru românesc. Și ca să vă dați seama ce crimă s-a săvârșit asupra acestei țări, vă dau o cifră: austriecii care exploatează petrolul și gazul din România plătesc ca redevențe circa două miliarde de lei; românii, ca să-și cumpere propria benzină și propria motorină, prin accize, prin taxe la stat, plătesc 40 de miliarde de lei, de 20 de ori mai mult. Cu asta cred că am spus tot.
