(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Acest episod de ceartă, prieteni, s-a petrecut aseară, la încă o așa-zisă emisiune așteptată de publicul suveranist, ca multe altele care i-au avut ca protagoniști pe Anca Alexandrescu ca moderator și pe Călin Georgescu ca invitat. Ei bine, această emisiune care a degenerat înspre final mie mi-a arătat ceea ce mă așteptam și v-am spus de atâtea ori în ultimul an și jumătate, anume faptul că un securist „misecuvinist”, cum este Călin Georgescu, a mai pus în scenă încă o reprezentație de prostit poporul. Care era contextul? Emisiunea era prima apariție publică a voievodului după episodul sprijinirii prin mesaj public a lui Bolojan și a guvernului soroșist, când, în premieră, în scurta sa carieră politică, Călin Georgescu s-a adresat parlamentarilor, spunându-le ca sub nicio formă să-l voteze pe Veștea și guvernul său, bineînțeles, dând astfel un mesaj de sprijin pentru contrapartidă, pentru Bolojan, USR, UDMR și restul. Tot în acest context, trebuie să vă spun că emisiunea cu Călin Georgescu venea după despărțirea de facto, înregistrată public, între George Simion, pe de o parte, și Realitatea TV – Anca Alexandrescu pe de altă parte, o tribună a AUR-ului și a lui George Simion în ultimii ani, iar Anca Alexandrescu o parteneră politică a AUR-ului și a lui George Simion la alegerile din București de la finalul anului trecut. Deci, climatul era tensionat pe acest fond, de care lumea informată a priceput că incidentele politico-mediatice dintre Simion – AUR pe de o parte și Realitatea TV au fost generate deoarece a fost nevoie (nu știu cine a avut nevoie, dar cineva a avut nevoie) ca AUR și Realitatea să nu mai formeze un cuplu din punct de vedere public. De ce anume? Asta e o întrebare de 100 de puncte. Nu pot să vă spun decât că veți vedea în curând și spun doar asta, deoarece sunt mult prea apropiat de cele două entități, Realitatea TV, respectiv partidul AUR, ca să comentez public. Există și asemenea autocenzurări, așa cum o practic eu în acest moment.
Ei bine, în urma acestui meci declanșat și aproape finalizat între AUR și Realitatea, voievodul Călin Georgescu, securistul „misecuvinist”, nu putea rămâne în offside, din motive evidente. Trebuia să alerge umăr la umăr cu partea politică pe care o parazitează, deci cu partea politică reprezentată de George Simion și de AUR. Atunci, s-a decis în forurile înalte securisto-masonice ca Voievodul să o aleagă drept victimă pe Anca Alexandrescu, în subsidiar și televiziunea Realitatea. Și, aseară, la acea emisiune care stătea la audiență mare înaintea începerii unei șaisprezecimi de la Campionatul Mondial, într-un mod voit și articulat, într-un exces de curaj (pe care eu îl consider fals), Călin Georgescu a jignit-o în mod repetat pe Anca Alexandrescu, atât ca prietenă politică, camaradă (dacă este să o dăm pe bune), cât și ca jurnalistă de prim-plan, în ceea ce privește televiziunea Realitatea, acuzând-o că l-a cenzurat exact în momentul în care el trebuia să dea acel mesaj important către parlamentarii României, să fie de partea lui Bolojan. În plus, arătându-i că este un jucător de mize mici, ca un chelner de bacșișuri mici, Călin Georgescu a acuzat televiziunea Realitatea că a făcut bani pe spatele lui, pentru că el a produs audiență. Ei, asta abia l-a arătat cât de mic este, el trebuind să recunoască că a fost refuzat de restul televiziunilor, care nu l-au invitat, nu au dorit să facă bani cu el, pentru că au avut un alt joc comandat.
Concluzii: a fost o regie aseară din partea Voievodului? În proporție de 100% el și-a premeditat tot ceea ce a făcut aseară, se vedea de la relativa lui nervozitate până la punctul culminant. Cearta cu Anca Alexandrescu a fost și aceasta o regie? Ei, e posibil să fi fost o regie. Pe ce mă bazez când spun asta? Pe faptul că Anca Alexandrescu nu rămâne absolut niciodată datoare, mai ales atunci când este jignită față în față, cum s-a întâmplat aseară și relativ pe nedrept, după părerea mea, mai ales, revin la cuvântul „regie” în care cred, că Anca Alexandrescu îl putea distruge foarte ușor pe Voievod. Este mult mai tare decât el într-o retorică de ceartă și oricum știe toate detaliile inflamante despre prezentul și trecutul Voievodului. Cele pe care le află sunt una, cele pe care le știe de la regretatul său tată, Horia Alexandrescu, sunt cu totul alta. Horia Alexandrescu a fost unul dintre cei care l-au promovat public, atunci când nimeni nu îl băga în seamă pe Călin Georgescu. Cu atât mai mult puteți să pricepeți grobianismul lui Georgescu în relația cu fiica binefăcătorului său de pe vremuri. Oricum, Georgescu a folosit mediatizarea ca să semnalizeze ce era obligat să semnalizeze, adică ceea ce trebuia: că și el, alături de George Simion, s-a despărțit de Realitatea. A folosit prilejul pentru zăpăcit mințile mai slabe, prefăcându-se că este de partea Rusiei. Pe cei slabi de înger, i-o fi păcălit. Sunt sigur că n-a păcălit pe nimeni la Moscova, care știe exact ce hram poartă Georgescu.
Ce s-a petrecut, de fapt, în mod punctual? V-am spus încă de la început: Voievodul a făcut o diversiune ca să iasă cu bine dintr-o situație la limită, aceea în care populația României l-a văzut în calitate de susținător al lui Bolojan și al soroșiștilor. Și-a făcut această diversiune și pentru că, de acum înainte, când va fi atacat, și bineînțeles că va urma să fie atacat, să poată să spună: „Dom’le, e pe motiv de cearta mea cu Ancuța Alexandrescu sau cu Realitatea.” Nu va recunoaște niciodată că este un securisto-mason, „misecuvinist”, apărător de Bolojan și soroșiști. Consecințe? Niciuna. Sistemul din SECURISTAN își recuperează omul, pe Voievodul Georgescu, așa cum spuneau de mai multe ori: Voievodul și-a făcut datoria, el poate să moară. Și nu, nu vă temeți. N-are probleme de mediatizare, n-a avut nici până acum. Deși se declara ca fiind semi-ilegalist, a fost prezent absolut pe toate canalele mediatice ale României, probabil mai mult decât un premier sau decât un președinte, absolut de câte ori a dorit. Ce primește Realitatea Plus? Probabil că își va găsi un alt suveranist pe care să-l promoveze.
