Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus, luna trecută, la Curtea de apel București, o acțiune în care solicită să se constate că un fost ofițer al regimului comunist a încălcat drepturile omului și, astfel, a făcut Poliție Politică. Este vorba de Ion Giotoiu, acum în vârstă de 75 de ani.
Contactat de G4Media.ro, acesta a negat faptele și a transmis că se va apăra în fața instanței. Presa de investigație și cercetătorul Marius Oprea au scris, în mod repetat, despre Giotoiu deoarece după 1989, dată la care a ajuns spion SIE, s-ar fi implicat în afaceri cu ajutorul unor credite primite preferențial de la Bancorex. Giotoiu neagă și aceste acuzații.
Consiliul a înregistrat acțiunea pe 12 decembrie 2025, până în prezent nefiind stabilit un prim termen de judecată. ”Am termen 25 de zile să depun întâmpinare”, a declarat Giotoiu pentru G4Media.ro.
El a studiat motivele invocate de CNSAS în acțiune și le respinge spunând că i se reproșează întocmirea unui raport din 1982 despre poetul și scriitorul Ion Caraion care emigrase în Elveția, țară în care activa pe lângă Ambasada României, ca spion, și Giotoiu.
Inițial victimă a represiunii comuniste, Caraion ar fi devenit apoi informator al Securității, iar apoi a ajuns în Țara Cantoanelor, unde a murit în 1986. Giotoiu susține că cercetarea sa și verdictul de lucrător al Securității în sensul că a făcut Poliție Politică ar fi avut loc în urma unui demers al fiicei lui Caraion care a studiat la CNSAS documentele întocmite de Securitate pe numele tatălui ei.
De-a lungul timpului, Giotoiu a făcut obiectul mai multor investigații, fie din partea unor jurnaliști, fie a cercetătorului Marius Oprea care a scris mai multe cărți despre activitatea Securității sau a ofițerilor acesteia după 1989.
Într-un serial din urmă cu cinci ani intitulat ”Afacerile postrevoluţionare ale Securităţii”, Oprea scria despre Giotoiu că, după 1989, s-a mutat într-un bloc nou din București ridicat de o firmă a lui Nicolae Boroi, personaj care, până în 1989, a fost în misiune de spionaj în Canada, sub acoperirea de ataşat comercial, iar după retragerea sa în România a fost cadru activ al Serviciului de Informaţii Externe, cu gradul de colonel.
Despre Giotoiu, cercetătorul menționa că era ”Fost securist, apoi ofiţer în Serviciul de Informaţii Externe (unde vecinii săi ştiau că ar fi fost ”jurist”) şi-a înfiinţat, împreună cu rude şi cunoştinţe, printre care un coleg ofiţer din SIE, Ioniţă Constantin şi cu cetăţeanul libanez Jaafar Hassan Ali, firmele Girom şi Agragirom. (…) fostul securist Giotoiu avea în 1997 cinci autoturisme: un Renault 19 şi un Volkswagen Golf, un Nissan Patrol, un Audi A4 Quatro şi un Toyota Land Cruiser, ultimele trei noi-nouţe.
Ion Giotoiu avea de umblat mult: la Beia, în judeţul Braşov, cumpărase după 1990 peste 100 hectare de teren agricol de la saşi care au părăsit România, precum şi 8 hectare de pădure, transformate în teren propriu de vînătoare. Şi-a mai luat turme de oi şi porci, a importat 100 de vaci de lapte de rasă, ca şi o instalaţie de prelucrare a laptelui în valoare de peste o jumătate de milion de mărci.
O asemenea avere era greu de acumulat de către Giotoiu, doar din profiturile firmelor sale şi din salariul de colonel al Serviciului de Informaţii externe, sau din economiile de securist. El a primit substanţiale credite de la BANCOREX, chiar fără garanţii, a participat în condiţii preferenţiale la operaţiuni de fixing, schimbînd mari sume de lei în valută şi invers, la aceeaşi bancă, bineînţeles, contra comision.”
Oprea susținea că în același bloc cu cei doi locuia ”Cristina Tereza Temeşan, fiica lui Temeşan Răzvan Liviu, fostul director al BANCOREX – şi, din 1993, colonel al Serviciului de Informaţii Externe – ”coleg” cu Giotoiu şi Boroi”.
Între 1997 și 2006, publicațiile Ziua, România Liberă și Evenimentul Zilei au scris, în mod repetat, despre afaceri controversate în care ar fi fost implicat Giotoiu, precum și despre creditele de circa 1,3 milioane de dolari luate de la Bancorex. ”Niște tâmpenii, banca și-a recuperat parțial banii”, a afirmat Giotoiu pentru G4Media.ro.
Bancorex a fost o bancă românească înființată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de Comerț Exterior” (BRCE) și lichidată în 1999 după ce conducerea a aprobat mii de credite preferențiale care nu au mai returnate.
”Devalizarea Bancorex s-a făcut deci de către şi în folosul structurilor fostei Securităţi şi al foştilor demnitari şi activişti ai regimurilor Ceauşescu / Iliescu, implicaţi în procesul de „privatizare a comunismului”, sub paza strictă a procurorilor, poliţiştilor şi magistraţilor, care s-au înfruptat şi ei din asemenea credite. Gaura care a rămas de plătit, am plătit-o noi”, scria Marius Oprea în 2021.
sursă: g4media.ro
