Autor: Dan Diaconu
Între 2020 și 2024, România a cumpărat arme în valoare totală de aproape 30 mld$(29.14 miliarde, mai precis). E vorba de ceea ce e documentat transparent, posibil ca valoarea reală să fie mai mare. Cu toate că există o lege a offset-ului, aceasta a fost ocolită mai mereu pentru a se achiziționa junk-uri tehnologice americane. Dacă mai țineți minte, România A FOST OBLIGATĂ șă achiziționeze patru instalații Patriot, cu banii înainte. După ce sosiseră abia două în România, dintre care doar una era operațională, Plăvanul și capii armatei au decis s-o doneze Ucrainei deoarece așa li s-a ordonat.
La momentul respectiv s-a spus că SUA vor da gratis altă instalație Patriot României. Doar că recent s-a publicat că SUA a aprobat VÂNZAREA unei instalații Patriot către România. Așa cum am mai spus, la modul teoretic, banii pentru această instalație sunt acoperiți de niște fonduri externe, furnizate în principal de Inițiativa „Immediate Action on Air Defence”. Dar ROMÂNIA ESTE PARTE a iniţiativei, ceea ce înseamnă că noi dăm bani acolo, iar Ministerul Apărării Naționale a refuzat să publice suma cu care a contribuit. Nu m-ar mira ca acea sumă să fie identică cu prețul echipamentului „donat”.
De ce vă spun toate acestea? Păi e simplu: Ministerul Apărării Naționale este unul dintre cei mai mari risipitori au Bugetului. România a ajuns unul dintre nababii Europei în termen de achiziții militare. Suntem pe locul patru, după Ucraina(care e cel mai mare cumpărător din lume), Polonia și Germania. Știți care e problema? Că absolut nimic din ce-am achiziționat nu e util. Avem flote de avioane expirate moral, incapabile nu să facă poliție aeriană, dar nici măcar să participe la manifestările de 1 Decembrie!!! Apărarea antiaeriană e doar pe hârtie întrucât urmează să ne fie livrate echipamentele la Paștele Cailor. Cu toate că avem o deschidere generoasă la Marea Neagră, noi nu avem flotă. Cred că nu considerați flotă jegurile ălea care abia se mai țin pe linia de plutire. Asta în timp ce la Mangalia bate spectrul falimentului.
Știți care e diferența dintre noi și polonezi? Ăia au băgat, într-adevăr, bani serioși, dar au o armată adevărată, se pot lupta cu oricine întrucât și-au făcut achiziții coerente. În plus, armata a contribuit la dezvoltarea țării întrucât armele s-au cumpărat prin programe offset sau, mai nou, prin contracte industriale de transfer tehnologic. Să vă dau un exemplu: achiziția de F-16 efectuată de Polonia în 2003 s-a făcut printr-un contract offset de 6 mld. $, adică 145% din valoarea contractului! Înțelegeți despre ce e vorba. La noi, băsescu a achiziționat niște janghini expirate cu banii jos. Acum, Polonia face altceva: cumpără arme, dar cu contracte industriale de transfer tehnologic. Astfel, devine o putere în domeniul PRODUCȚIEI de arme, transformându-și armata într-un business în sine. Nu mai vorbesc de faptul că țara are o armată extrem de pregătită, capabilă să se bată de la egal la egal cu oricare dintre vecini. Noi? Nu știu dacă le rezistăm bulgarilor. Mă rog, opinia mea e că nu le-am rezista nici kosovarilor dacă ar veni ceva mai supărați pe noi. Noroc cu sârbii că sunt între noi și ei!
Lăsând gluma la o parte, ceea ce trebuie să realizăm e un lucru chiar mai crâncen: BANII CU CARE MApN ACHIZIȚIONEAZĂ ARME, nu doar că adâncesc gradul nostru de îndatorare, dar SE DUC DIRECT ȘI ÎN DEFICITUL DE CONT CURENT. E o chestie pe care jigodiile evită să v-o menționeze. Așadar, cu toate că suntem în rahat, Ministerul Apărării face în așa fel încât să fie siguri că ne scufundă și mai rău în rahat.
Nicio țară din lumea asta – dacă nu e în război – nu achiziționează arme fără să treacă de câteva ori banii ăia prin economia națională. E normal să se întâmple așa: armele sunt scumpe, iar războiul puțin probabil. De la 1945 încoace am plătit generații întregi de militari absolut degeaba. OK, așa se face, n-ai cum să nu ai armată. Și, la o adică, îți faci o armată ca să ai o asigurare că nu ești fiul ploii pe lumea asta. Însă, când vine vorba de înarmare, nu te apuci să cumperi ca berbecul, ci faci circuite economice în țara ta. Dezvolți aici, inclusiv segmentul de armament. România era unul dintre cei mai mari exportatori de arme pe vremea lui Ceaușescu. Se bătea cu granzii mondiali. Acum? Fabricile de armament sunt în faliment, iar berbecii de la Ministerul Apărării Naționale o fac pe nababii, achiziționând armament cu exceptare de la legea offset-ului.
Poate vă imaginați că bat eu câmpii, că n-am habar despre ce vorbesc. Ca să înțelegeți competențele de la vârful MApN, o să vă dau un exemplu banal din pandemie. Pentru că era criză de măști, s-a luat decizia investirii de bani într-o linie de producție de măști și, ca să fie treaba treabă, au pus armata să supervizeze noua unitate de producție. Linia a fost achiziționată, dar n-a produs nicio mască deoarece ăia au cumpărat o linie suspectă, fără serviciile de instalare și n-au fost capabili s-o pună pe picioare. Cu toate că a costat un ochi din cap, n-a produs nicio mască! Ați uitat de „afacerea” asta? Vă dați seama: dacă pentru niște amărâte de măști, adică o bucată de material plastic prinsă cu elastice n-au reușit să facă nimic, la ce naiba competențe să te aștepți?
Citiți AICI articolul integral!
sursă: trenduri.blogspot.com