Autor: Cozmin Gușă
Deseori, viața aranjează lucrurile în așa fel încât limpezește situații complicate, oferindu-le, mai ales celor treji la minte, oportunități de reorientare. Pot să dau foarte multe exemple, dar unele sunt recente și de mare notorietate. Spre exemplu, când apare o criză economică și banii se volatilizează, oamenii cumpără din nou pământ, case, aur, alte lucruri palpabile. În pandemie, când medicina se declară neputincioasă în fața bolii, oamenii încep brusc să se spele mai mult, să se îngrijească, se izolează de focarele de microbi, sunt mai atenți la ce și cum mănâncă și așa mai departe. În fine, atunci când apare un război la orizont, cum a fost cel ucrainean, oamenii redescoperă brusc valențele păcii, înspăimântați de ipoteza morții violente. Și exemplele pot continua.
În ultimele zile, viața a aranjat treburile astfel încât nouă, românilor, ni s-a oferit oportunitatea să observăm mai clar, inclusiv la televiziuni, cum e cu Dumnezeu și cum e cu Satana. Vorbesc, după cum vă așteptați, despre cele două evenimente de mare notorietate: pelerinajul creștinilor catolici de la Șumuleu-Ciuc, respectiv concertul belarusului protestatar din București.
La Șumuleu-Ciuc, într-un pelerinaj care se apropie de o vechime de aproape 500 de ani (atenție!), au venit circa 300.000 de credincioși catolici ca să-și afirme, într-un mod activ, iubirea față de Dumnezeu. S-au manifestat într-un mod excepțional, curat, și la trup, și la suflet. Am văzut imaginile excepționale cu oameni liniștiți, îmbrăcați în costume naționale, chiar dacă nu românești, dar foarte frumoase, rugându-se sau cântând, discutând despre umanism, umanitate, pace, religie, Dumnezeu și multe alte lucruri care ne liniștesc, fie că suntem sau nu suntem atât de credincioși. S-a vorbit și nu prea despre acest eveniment, pentru că, fiind o țară declarat ortodoxă (dar doar declarat, subliniez acest cuvânt) s-a considerat că e un eveniment care nu trebuie atât de tare dezbătut.
Nu ca celălalt eveniment, unde, după cum spuneam, și-a făcut loc Satana: anume concertul de la București, unde n-au fost 300 de mii, dar au fost 50 de mii, marea majoritate fiind ucraineni, belaruși, ruși, moldoveni, dar și români. Ei bine, aici, în zilele premergătoare concertului de aseară, dar și aseară, ați putut vedea imagini cu tineri violenți, drogați, beți, cu comportamente de tip decerebrat, de la bătăi până la fel de fel de dansuri sataniste, pentru că despre asta vorbim. Nu știu care e mesajul acestui belarus, nu l-am putut identifica, decât că este un mesaj de protest, fără a avea la bază o gândire, o simțire sau o ideologie; că se opune dictatorilor pe care îi vede sub forma lui Lukașenko sau Putin, dar și sub forma lui Zelenski. În fine, nici nu o să-mi bat capul să văd despre ce anume este vorba, pentru că, la fel ca mulți dintre voi, sunt conștient de derapajul generației Z, de îndobitocirea tinerilor de la care ne așteptăm să ne dicteze viitorul atunci când noi vom fi suficient de bătrâni ca să nu mai fim în stare să acționăm sau să ne opunem.
Insist cu treaba cu Satana, pentru a-i eticheta pe cei care au fost prezenți la concert, și pentru a sugera că asta au resimțit cei normali care au privit manifestările de la și din jurul acestui concert ciudat, realizat pe butoane, asemenea oricărui experiment de tip civilizațional. Mulți dintre voi ați fost deranjați, enervați, revoltați, chiar privind în oglindă cele două evenimente de la Șumuleu-Ciuc, respectiv București. Eu vă transmit că nu trebuie să fiți nici deranjați, nici revoltați. Trebuie să considerați că România a fost, este și va fi scena unor experimente civilizaționale, dar care, tocmai acestea vă oferă posibilitatea să vă cântăriți atent și activ opțiunile de viață. România este, de fapt, pe falia civilizațională, nu doar geopolitică, între Vest și Est, așa cum celor care am învățat carte ne-a arătat Huntington încă de acum circa 40 de ani. Nu-i nicio surpriză. Așa că noi, românii, nu ne putem aștepta în niciun caz la o viață liniștită, fiind pe falie, mai ales în contextul unor transformări geopolitice de schimbare a ordinii mondiale, așa cum experimentăm de câțiva ani și vom mai experimenta încă ceva ani. Desigur că noi ne așteptam ca dracul, Satana, să vină de la Vest, din Occident, iar Dumnezeul nostru ortodox să apară de la Răsărit. Probabil că așa va și fi. Însă zilele astea, în România, a fost invers. Iar Satana ne-a apărut de la Răsărit tocmai pentru că noi i-am deschis larg poarta în acea direcție, închizând-o pentru cei care poartă același Dumnezeu în suflet, și bineînțeles că mă refer la rușii ortodocși.
Cei care pricepeți bine pilda complexă a acestor zile și vă încearcă sentimente de revoltă sau spaimă, privind în oglindă la cele două evenimente, veți înțelege totodată, dacă gândiți așa cum v-am sugerat, și că doar de voi depinde cum și pentru cine se vor deschide sau închide porțile României. Cei pe care îi oprim la gard mai pot doar să ne amenințe. Dar cei pe care îi lăsăm să intre în curte ne vor determina viețile. Să nu uitați asta!
