Instanța din Cluj a decis, pe 16 iunie, că lupta juridică dintre Asociația Declic și Hidroelectrica pentru lucrările de aducțiune din proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu nu se închide aici. S-a admis parțial recursul ONG-ului împotriva soluției pronunțate în aprilie și a fost trimisă spre rejudecare cererea de suspendare a autorizației de construire, emisă de Președintele Consiliului Județean Buzău.
Practic, dosarul se redeschide la prima instanță, dar cu o regulă de joc schimbată: judecătorii vor trebui să analizeze pe fond dacă suspendarea acelei autorizații poate fi acordată, lucru respins inițial fără să se discute argumentele de drept european invocate de Declic.
Povestea are mai multe etaje. Declic a cerut, în paralel, două lucruri: suspendarea autorizației de construire pe calea specială din Legea contenciosului administrativ și, ca variantă de rezervă, o ordonanță președințială prin care să oprească pur și simplu lucrările de pe șantier, indiferent de soarta actului administrativ. Ambele solicitări au fost respinse inițial ca inadmisibile, pe motiv că cererea de suspendare se ciocnește de o excepție din lege privind actele de securitate națională, iar ordonanța președințială ar fi doar o portiță pentru a obține, pe altă cale, exact ce nu se poate obține direct.
Magistrații de control au păstrat soluția privind ordonanța președințială. Aici, argumentația Declic, anume că autorizația ar fi un act juridic inexistent, emis fără certificat de urbanism valabil și în plină procedură de evaluare de mediu neterminată, nu a convins. S-a hotărât, în esență, că discuția despre legalitatea autorizației se duce la dosarul de fond, nu într-o procedură provizorie improvizată din Codul de procedură civilă, doar pentru că cealaltă cale, cea specială din legea contenciosului, era blocată.
Partea picantă vine de la cealaltă cerere, cea de suspendare. Asociația Declic a susținut că autorizația de construire nu poate fi calificată drept act de securitate națională doar pentru că proiectul Surduc-Siriu apare în anexa unei ordonanțe de urgență din 2022 care declară mai multe investiții energetice de interes național. Cei care au judecat recursul nu au fost de acord cu acest argument și au confirmat că odată ce legiuitorul a calificat expres proiectul ca fiind de securitate națională, autorizația care permite execuția lucrărilor cade automat sub aceeași etichetă, indiferent cine a semnat-o sau ce conținut tehnic are.
Aici intervine însă răsturnarea de situație. Chiar dacă s-a confirmat caracterul de securitate națională al proiectului, s-a constatat că prima instanță a sărit peste o întrebare esențială: dacă excluderea totală a oricărei măsuri provizorii, motivată exclusiv prin acea etichetă de securitate națională, este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în materie de mediu. S-a amintit de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza Križan, în care s-a stabilit că dreptul la o cale de atac eficientă în litigiile de mediu nu se reduce la dreptul de a face un proces pe fond, ci include și posibilitatea de a obține măsuri provizorii, inclusiv suspendarea unei autorizații contestate, atunci când există risc de prejudiciu ireversibil. Inițial, magistrații se limitaseră să spună că existența unei acțiuni pe fond este suficientă pentru a respecta exigențele europene, fără să discute deloc compatibilitatea dintre excluderea automată a suspendării și acest principiu.
A fost respinsă, în schimb, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare. Motivul invocat este că jurisprudența europeană deja oferă un răspuns suficient de clar prin cauza Križan, astfel încât nu mai este nevoie de o nouă trimitere la Luxemburg pentru a clarifica dacă dreptul la măsuri provizorii există în materia protecției mediului. Cu alte cuvinte, s-a preferat aplicarea directă a principiilor deja stabilite de jurisprudența unională, decât să se mai aștepte un răspuns nou de la instanța europeană.
In replică, așa cum reiese și dintr-un comunicat oficial publicat de Hidroelectrica, compania de stat acuză ONG-ul de mediu de propagarea unor informații false în spațiul public. Compania clarifică faptul că solicitarea Asociației Declic de demolare a lucrărilor de la hidrocentrala Surduc și de readucere a terenului la starea inițială a fost respinsă definitiv de instanță în dosarul nr. 3757/117/2022. Mai mult, reprezentanții companiei susțin că proiectele energetice naționale se află sub un atac concertat al unor organizații finanțate extern, care urmăresc paralizarea sectorului energetic românesc sub pretextul protecției mediului. Ei subliniază importanța strategică a amenajării Surduc-Siriu, punctând că viitoarea Centrală Nehoiașu II (cu o putere de 55 MW și o producție estimată la 152 GWh anual) va asigura consumul pentru aproximativ 50.000 de gospodării și va reduce amprenta de carbon cu 127.500 de tone pe an, funcționând în prezent în baza unor autorizații de construire depline și valabile.
Rezultatul concret: dosarul se întoarce la faza de început, unde va trebui rejudecată exclusiv cererea de suspendare a autorizației de construire, ținând cont de tot ce înseamnă obligația de protecție jurisdicțională efectivă în materie de mediu, nu doar de excepția privind securitatea națională. Lucrările de pe șantierul de aducțiune din Buzău, însă, continuă pentru moment, pentru că cererea de oprire imediată prin ordonanță președințială a rămas respinsă definitiv.
Decizia confirmă, indirect, un tipar deja vechi în relația dintre Hidroelectrica și Declic pe acest proiect: actele administrative care au stat la baza lucrărilor de la Surduc-Siriu au fost contestate cu succes parțial, în repetate rânduri, de-a lungul anilor, iar compania de stat a continuat de fiecare dată să invoce fie interesul energetic național, fie, ca în acest caz, eticheta de securitate națională, pentru a ține la distanță orice blocaj judiciar imediat. De partea cealaltă, Declic a reușit, cel puțin parțial, să forțeze magistrații să discute mai în profunzime compatibilitatea dintre legislația românească de excepție și standardele europene de protecție a mediului, chiar dacă, pentru moment, șantierul rămâne în funcțiune.
Hotărârea este definitivă în partea care respinge ordonanța președințială și cererea de sesizare a CJUE, dar deschide o nouă etapă de judecată la nivel local pentru cererea de suspendare a autorizației.
sursă: gazetadecluj.ro
