Autor: Sorin Roșca Stănescu
Toate canalele de știri din lume transmit imagini de la ultimul atentat la viața lui Donald Trump. Fără doar și poate, acest important lider al lumii are darul de a stârni reacții extrem de violente împotriva lui. În definitiv, într-un fel sau altul, aspirantul la Premiul Nobel pentru Pace patronează trei războaie extrem de sângeroase, în care Statele Unite sunt implicate direct sau indirect. Și nu se poate ajunge la un acord de pace atâta timp cât protagoniștii trăiesc literalmente realități paralele.
La numai câteva ore după ce, în baza informațiilor furnizate de Casa Albă, toate agențiile importante din lume au titrat că se reiau negocierile dintre Statele Unite și Iran, reprezentanții Teheranului au părăsit Islamabadul, refuzând să se întâlnească cu cei ai Statelor Unite. Dacă cumva există un dialog, acesta este un dialog al surzilor. Pentru că este cu neputință să ajungă la un acord de pace reprezentanții a două state care nu se întâlnesc direct. Intermedierea operată de Pakistan e bună doar pentru încălzire și sub aspectul ofertei ca cele două delegații să se întâlnească într-un spațiu relativ neutru. Dialogul surzilor între Statele Unite și Iran ține blocată Strâmtoarea Ormuz pentru sute de vase care, în condiții normale, ar transporta produse petroliere și alte mărfuri de strictă necesitate dintr-o lume în alta. Această situație a declanșat o criză globală. Iranienii susțin că Strâmtoarea Ormuz nu numai că le aparține, dar se află în continuare sub jurisdicția lor militară și, pentru a demonstra acest lucru, trag fără milă în tot ce mișcă. De la Washington, Donald Trump susține contrariul. Și anume că forțele armate ale Statelor Unite deplasate în zonă dețin controlul Strâmtorii Ormuz, iar faptul că este oprit traficul este doar consecința sancțiunilor aplicate regimului de la Teheran, care pierde astfel lunar sute de milioane de dolari. Cert este însă, indiferent de garanțiile oferite de unii și de ceilalți, că, până una alta, Strâmtoarea Ormuz e închisă. În jurul acestui epicentru al conflictului militar și politic dintre cele două state se află importante porturi iraniene, pe care Statele Unite afirmă că le-au blocat, în timp ce iranienii susțin contrariul. Iar bomboana pe colivă constă în faptul că delegația iraniană refuză să se vadă cu cea americană și părăsește terenul de joc diplomatic înainte ca reprezentanții lui Donald Trump să ajungă la destinație. Acest război al surzilor poate continua mult și bine, spre paguba întregii lumi, și nu va putea fi soluționat decât atunci când va avea loc un dialog direct.
Un alt război al surzilor se desfășoară în Liban, unde partea israeliană bombardează de zor, distrugând sistematic clădiri și localități sub motivul că sudul acestui stat este controlat de Hezbollah, de care autoritățile de la Beirut nu reușesc să scape cu niciun chip. Și, atâta timp cât delegația israeliană, asistată de americani, nu se întâlnește față în față cu delegația Hezbollah, asistată de reprezentanții guvernului de la Beirut, războiul și distrugerile vor continua bine mersi, irosind vieți omenești și importante resurse materiale.
Pe un alt continent, cel european, de patru ani și jumătate continuă un război de uzură între Federația Rusă, ai cărei aliați strategici sunt Coreea de Nord, China, Iranul și Belarus – și Ucraina, susținută în forță de Uniunea Europeană și, din ce în ce mai formal, de Statele Unite. Volodimir Zelenskiy refuză să se deplaseze la Moscova pentru tratative de pace, în timp ce Vladimir Putin refuză inițierea unor asemenea tratative la vârf altundeva decât la Kremlin. Și se desfășoară tot un dialog al surzilor, în condițiile în care, în mod surprinzător, reprezentanții Uniunii Europene, care împrumută – a se citi, fac cadou – încă aproape 100 de miliarde Ucrainei, bani pe care statele membre nu îi vor primi niciodată înapoi, transmit informația că s-ar fi intrat în linie dreaptă în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Și asta în timp ce Ucraina este angajată în forță într-un război al cărui final este greu, dacă nu chiar imposibil, de anticipat.
În lumea în care trăim, în lumea mare, ca să nu ne referim la România, cam acestea sunt consecințele dialogului surzilor.
sursă: corect-news.ro
