(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Subiectul 1: Repet, și nu o să mă opresc, până când ceilalți din presă or să facă la fel, pentru că asta este evidența, repet, așadar, faptul că Nicușor Dan l-a vrut jos pe Ilie Bolojan și, cumva, într-un mod nesperat, atât de repede, a reușit să unească eforturile PSD și AUR împotriva lui Bolojan, care oricum ar fi trebuit să se unească în mod natural, pentru că această guvernare a bihoreanului este una care ne-a dus în jos cu liftul multe etaje, dar care, dacă ar mai fi rămas, chiar și pe parcursul acestor aproape două luni pe care le spera în plus, ar fi făcut dezastre mari. Așadar, știm că Nicușor Dan, cel care va propune un nou premier care să găsească o majoritate, este cel care l-a dat jos pe Ilie Bolojan, președintele PNL, pentru că despre liberal este vorba. Ce mai știm? Că, în același timp, Nicușor Dan, de care depinde nominalizarea viitorului premier, vrea o viitoare guvernare cel puțin cu PSD și UDMR, dar și cu PNL; se va vedea dacă această guvernare va fi și cu USR sau alții dintre cei care au semnat această moțiune de cenzură împotriva lui Bolojan. Avem aceste două lucruri pe care le cunoaștem și constatăm că PNL-iștii, care erau foarte curajoși acum o lună, două, trei împotriva lui Bolojan, sunt muți, sunt strâns uniți în spatele premierului zis „bihoreanul-dezastru”, iar acest bihorean, Bolojan, refuză în același timp să demisioneze. În plus, sub conducerea lui, PNL a luat decizia că în niciun caz nu vor mai face coaliție cu PSD. Bun, dar ce ne facem în condițiile în care chiar acest PSD, cu care Bolojan și liberalii n-ar mai vrea să se colegească, va fi baza viitoarei construcții de guvernare? Asta, de săptămâna viitoare încolo. De ce? Pentru că, potrivit scorului electoral, este partidul numărul 1 în Parlamentul României și, în plus, este și unul dintre cei doi promotori principali ai moțiunii de cenzură, alături de AUR. Această moțiune de cenzură, în același timp, a fost doar anti-Bolojan, nu și anti-PNL. Deci se creează cumva toate condițiile ca să se refacă, cel puțin cu PNL, o majoritate relativă de guvernare. Numai că devine clar, din ce v-am spus până acum, că însuși Bolojan, ca șef al PNL-ului, nu mai este compatibil cu negocierile viitoare pentru o majoritate, nici pe linia Nicușor Dan (că doar Nicușor Dan l-a dat jos), și nici pe cea a PSD-ului (pentru că PSD-ul a centrat această moțiune împotriva persoanei sale). În același timp, trebuie să fiți convinși că PNL-ul ăsta, cu sau fără Bolojan, ar vrea să forțeze acum să dea tot el viitorul premier. În niciun caz PNL-ul nu vrea să iasă de la guvernare, așa cum Bolojan și-ar dori, drept consecință. Și, în continuare, liberalii tac și tac și sunt muți.
De ce? Vă spun eu: de frica dosarelor penale de la Parchete! Dosare multiple, strânse aproape în dreptul fiecăruia din conducere, în vremurile lui Băsescu și Iohannis, în care liberalii au fost principalii beneficiari ai raptului administrativ național, ai hoției! Dacă vreți, acțiunea, de săptămâna trecută, împotriva lui Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, a fost doar un avertisment, transmis de către niște procurori care sunt obedienți Laurei Codruța Kovesi, care este tovarășa lui Ilie Bolojan, și au spus: „Aveți grijă, suntem cu ochii pe voi, vă putem și aresta.”
Revin la concluzie: în mod normal, e limpede că locul PNL este în opoziție, cel puțin ca pedeapsă pentru dezastrul guvernărilor pe care le-a condus în timpul regimurilor Băsescu și Iohannis. Însă liberalii, dacă rămân cu Bolojan, trebuie să știe că, faptic, acolo vor și ajunge chiar dacă nu își doresc, adică în opoziție. A doua variantă este cea a scindării PNL, cu o parte din partid ce ar continua, însă, la guvernare și cu o grupare ce pleacă cu Bolojan ca să construiască o ipotetică platformă de opoziție pentru parlamentarele din 2028 sau pentru ca bihoreanul să ajungă să fie contracandidatul lui Nicușor Dan în 2030. Ehee-he, mulți ani până atunci: doi, trei, patru. Mulți, oricum. A treia variantă este cea în care PNL-ul scapă de Bolojan-șef, adică îl dau jos rapid, după ziua de marți sau poate chiar înainte de ziua de marți, iar Bolojan o să o ia pe urmele celor de care nu mai auzim nimic, dar ne amintim cu multă neplăcere, de tip Florin Cîțu sau Nicolae Ciucă, sau pe urmele celor de care se râde cu poftă atunci când deschid gura, de tip Ludovic Orban.
Subiectul 2: Europarlamentarii români și votul contra Dianei Șoșoacă – o rușine națională. Da, prieteni, s-a votat în masă, ieri, în Parlamentul European, pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Nu m-a mirat deloc, deoarece în Parlamentul European, de la Bruxelles sau la Strasbourg, în funcție de locurile în care se țin ședințele, parlamentarii nu sunt decât o masă de îmbuibați politici, o masă care deservește interesele Marii Finanțe Occidentale, mai nimerit botezată Marea Finanță Mondială (MFM în loc de MFO). Aceste interese contravin intereselor statelor lor, pe care acești europarlamentari le reprezintă în acel Parlament European.
Pretextul formal al votului împotriva Dianei Șoșoacă a fost cererea Parchetului General din România de ridicare a imunității pentru niște acuzații de râsul curcilor – nu le mai reiau, le cunoașteți foarte bine, că s-au tot mediatizat. Ce-i drept, europarlamentarii din toate aceste state europene s-au încurajat între ei să o execute pe Diana Șoșoacă, spunându-și unii altora că astfel votează contra influenței rușilor în Parlamentul European, adică la Bruxelles. De parcă nu ar fi deja clar, și pentru cei mai puțin informați, că marea majoritate a statelor UE fac deja coadă la Moscova pentru a reintra în grațiile regimului Putin.
Așadar, ce-au reușit europarlamentarii de la Bruxelles, ieri? Să-i ofere Dianei Șoșoacă o statură politică internațională serioasă, una pe care ea nu putea de una singură să o obțină. Și să știți că, de acum încolo, unul precum Călin Georgescu, spre exemplu, o să apară ca un pitic politic comparat cu lidera SOS România, în urma votului de ieri. Ăsta este beneficiul Dianei Șoșoacă, dar rușinea națională a României rămâne, și nu doar din cauza încadrărilor Parchetului General, ci mai ales prin prisma votului europarlamentarilor români contra româncei Diana Șoșoacă. În afară de cei de la AUR și de Claudiu Târziu, toți acești europarlamentari au operat anti-național, s-au făcut de râs. Vă rog să consultați lista lor, să-i vedeți pe toți ăia de la PSD, PNL, USR, UDMR; ba chiar liberalii, unii dintre ei, se și lăudau, își făceau live-uri pe rețelele de socializare, lăudându-se cu votul contra Dianei Șoșoacă. Rușine să le fie, dar repet: ceea ce s-a petrecut ieri a fost o mare rușine națională pentru România.
În fine, subiectul 3 se referă la marea acțiune a serviciilor secrete din mai multe state, printre care și România, dar și Moldova, dar și Polonia, dar și Belarus, dar și Rusia (multe), dar cu binecuvântarea lui Donald Trump, într-un schimb de arestați care a pornit de la persoana unui Alexandru Bălan, fostul adjunct al SIS, care este Serviciul de Informații Interne al Moldovei, un fel de SRI al lor. Vă amintesc că acest Alexandru Bălan, în urmă cu mai multă vreme, a fost arestat și reținut în România. Ni s-a spus că ne-a trădat, ne-a dat în primire, a dat în primire secrete ale Moldovei, secrete ale României, ale serviciilor secrete din România, către Belarus și către ruși. Însă, noi am văzut ulterior, prin relatări de presă, că acest Alexandru Bălan a făcut acest lucru din postura de amic, partener, cu mulți securiști de pe la noi, care încă se află în funcții. În plus, moldoveanul ăsta, care cred că are și cetățenia română, mai și conferenția pe la universități din România, legat exact de serviciile secrete. E clar, deci, că o făcea cu voie de la stăpânire. Și totuși a fost arestat. De ce? Vă repet: pentru că ar fi oferit secrete Rusiei, via Belarus, încă o dată, secrete ale României și secrete ale Moldovei. Da? Deci, dacă e vorba de secrete ale României, poate vorbim de secrete ale NATO. Foarte bine atunci că a fost arestat acest Alexandru Bălan! Dar întrebam și atunci, și am întrebat, întreb și acum: cine anume i-a oferit acestuia secretele României? Care ofițeri din România i-au dat acestui moldovean, Bălan, secretele României? Asta n-am aflat. Aș fi dorit să aflu. E limpede că acum nu mai pot să aflu. De ce? Pentru că s-a decis, la nivelul statului român, ca acest Alexandru Bălan să fie extrădat Moldovei. Bun și-așa, dom’le. O fi fost inamic al regimului Maia Sandu și ne-am obișnuit ca autoritățile românești să o deservească pe Maia Sandu, prietena lui Bolojan.
Ieri, a venit, însă, bomba. Această Maia Sandu, după ce l-a primit pe acest Alexandru Bălan în țară, care se presupunea că e dușman al ei, l-a grațiat brusc și i-a dat drumul să plece din țară, în Belarus, țara pentru care el a trădat Moldova și România. Înțelegeți? Se spune că l-a grațiat la schimb cu doi securiști moldoveni reținuți de către ruși. Și, da, da, chiar Statele Unite ale Americii, prin Donald Trump, ar fi mulțumit pentru această operațiune, că ăia doi moldoveni au venit înapoi de la ruși. Păi ce concluzie putem trage? Că moldovenii ăia doi lucrau pentru CIA, pentru Agenția de Informații a Statelor Unite, că altfel de ce să se trezească Donald Trump să le mulțumească? N-are niciun motiv. Deci, ăia doi moldoveni care au fost reținuți de ruși revin în Moldova și nu mai dau secretele Americii și ale Moldovei Rusiei. Da. Numai că, în același timp, acest Alexandru Bălan, care deținea secretele românești și ale Moldovei, a fost extrădat în Belarus. Unde ce credeți? A fost așteptat cu flori. Bineînțeles că va deveni cetățean al Belarusului. Adică rămâne acolo, în Belarus, și ce va face acolo, Alexandru Bălan? Va oferi toate așa-zisele „secrete românești și moldovenești” belarușilor, deci și rușilor. Ce a câștigat America, pricep. Dar ce ne facem cu România? De Moldova nu mai zic, pentru că nu-i așa de importantă. Ce facem cu secretele României? Le-am predat? Sau suntem în varianta în care, de fapt, nu prea contează ce știa acest Alexandru Bălan? Bine, atunci îmi vine întrebarea: păi dacă nu contează, de ce l-ați mai arestat? Și de ce l-ați ținut în arest, dacă nu avea secrete? Dar eu cred că are secrete și tocmai s-a desfășurat o operațiune din care statul român, din nou, pentru a nu știu câta oară, a ieșit total păgubit.
