IPO is coming! IPO (Initial Public Offering) – o ofertă publică inițială, procesul prin care o companie privată își listează acțiunile la o bursă de valori. Compania emite și vinde acțiuni, devine vizibilă, capătă o valoare de piață transparentă, stabilită direct prin cerere și ofertă.
Cele mai mari IPO-uri tehnologice din acest an – SpaceX, OpenAI și Anthropic – s-au transformat într-un test de stres pentru Wall Street. Toate cele trei companii vând investitorilor aproximativ același lucru: inteligență artificială, infrastructura viitorului și perspective de trilioane de dolari. Dar, în același timp, acumulează pierderi semnificative, costuri de calcul exorbitante și evaluări care ridică semne de întrebare. Rivalitatea dintre cele trei companii este sporită de istoricul personal al liderilor lor. Elon Musk a co-fondat OpenAI în 2015, dar a părăsit consiliul de administrație în 2018 din cauza unor dezacorduri cu Sam Altman cu privire la direcția cercetării. În mai, a pierdut un proces împotriva dezvoltatorului ChatGPT, deschizând calea pentru ca firma să devină publică. Dario Amodei a părăsit OpenAI în 2020 și a fondat Anthropic în 2021.
Și nu e doar despre bani. Starlink (SpaceX) este, deja, un instrument de facto al puterii soft și hard a SUA (Ucraina și Iran … cel puțin). Anthropic, după spectaculoasa dispută cu Pentagonul, prin cofondatorul ei, Christopher Olah, și-a făcut apariția la Vatican, susținând Magnifica Humanitas, manifestul AI al Papei Leon. Iar OpenAI este acum partenerul preferat al Departamentului american de Apărare.
În timp ce Wall Street se pregătește să digere simultan trei IPO-uri gigantice, un startup din Beijing este pregătit pentru un IPO care ar putea reprezenta încă o provocare pentru Statele Unite. Moonshot, compania-mamă a chatbot-ului Kimi și unul dintre cele mai bine finanțate laboratoare de cercetare în domeniul inteligenței artificiale din China, își propune să strângă până la 2 miliarde de dolari pentru a ajunge la o evaluare totală de 30 de miliarde de dolari și, astfel, să intre pe piață, înainte de un IPO la bursa din Hong Kong care ar putea sosi la sfârșitul verii. Gurile rele spun că modelele de inteligență artificială de ultimă generație din China sunt în procent de 85% la fel de bune ca cele de frontieră din SUA, dar cu 95% mai ieftine. Noul model Fable de la Anthropic este de aproximativ 50 de ori mai scump per token decât V4 de la DeepSeek, China.
SpaceX a strâns vineri 75 de miliarde de dolari în cadrul celei mai mari IPO din istorie, devenind a șasea cea mai mare companie publică din Statele Unite după capitalizarea de piață în prima zi de tranzacționare. Iar Elon Musk a devenit primul trilionar din istorie. Dar, în spatele acestor recorduri se află o companie care înregistrează pierderi, tranzacționându-se la un multiplu de neatins de majoritatea giganților tehnologici. SpaceX a emis 555,5 milioane de acțiuni Clasa A la 135 de dolari fiecare. Acțiunile au deschis la 150 de dolari (în creștere cu 11% față de prețul de ofertă), au crescut la 176,52 dolari în timpul zilei și apoi s-au corectat, stabilizându-se în intervalul 168-169 de dolari până la mijlocul sesiunii. Capitalizarea de piață a companiei este de aproximativ 2,2 trilioane de dolari – a șasea cea mai mare dintre companiile americane listate la bursă, potrivit Wall Street Journal, după Nvidia, Alphabet, Apple, Microsoft și Amazon, dar semnificativ mai valoroasă decât cealaltă companie a lui Elon Musk, Tesla. Cererea în timpul ofertei a depășit 350 de miliarde de dolari. SpaceX va urmări simultan trei proiecte ambițioase: transformarea Starlink în parte a infrastructurii globale de inteligență artificială, lansarea unor centre de date orbitale și ajungerea pe Marte. Piața este împărțită între optimiștii care cred că „Elon are întotdeauna dreptate” și scepticii care cred că „Elon a înnebunit”. Cu toate acestea, investitorii sunt dispuși să plătească aproape 94 de ori veniturile anuale pentru acest pariu – un multiplu neegalat de nicio companie de amploarea sa din istorie. Dintre cele trei, doar unul este profitabil în prezent – internetul prin satelit. Celelalte necesită numerar, o parte din care SpaceX și-a asigurat deja banii. Listarea la bursă a SpaceX i-ar putea face milionari pe cei 4.400 de angajați ai săi – nu doar ingineri și manageri, ci și lucrători care au primit acțiuni ca parte a pachetului lor de compensare.
Anthropic a depus, la 1 iunie, cererea de IPO, evaluat la 965 de miliarde de dolari – mai mult decât valoarea de 852 de miliarde de dolari a OpenAI, companie care și ea a depus cererea pentru o IPO. Ambele sunt așteptate să se listeze la bursă în toamnă. Modelele de afaceri ale companiilor sunt fundamental diferite. Anthropic generează 85% din veniturile sale de la clienți corporativi și dezvoltatori. OpenAI se bazează pe abonamente ChatGPT, dintre care 85% sunt gratuite. Anthropic este puternică în segmentul enterprise și în codare, arătând o creștere explozivă a veniturilor. Cu toate acestea, instrumentele de dezvoltare a inteligenței artificiale par doar la suprafață software cu marjă mare de profit: antrenarea și inferența modelelor necesită resurse computaționale enorme. Mai mult, conflictul cu Pentagonul nu poate fi ignorat. OpenAI și ChatGPT sunt brandul lider de inteligență artificială pentru consumatori, cu 905 milioane de utilizatori săptămânali. Dar compania trebuie să explice cum să transforme acest lucru într-o afacere sustenabilă: 95% dintre utilizatorii ChatGPT nu plătesc, iar 85% din venituri provin din abonamente.
Listarea va oferi pieței prima oportunitate de a cumpăra acțiuni în laboratoarele de AI, în condițiile în care toate cele trei companii americane rămân neprofitabile și consumă cantități masive de capital. Iar piața nu a evaluat costul vulnerabilităților pe care sistemele de inteligență artificială le pot crea, în special în cazul inteligenței artificiale bazate pe agenți. O piață care este sub presiunea unei oferte excesive de inteligență artificială low-cost din laboratoare chinezești precum DeepSeek ori … Moonshot, și a unui val, în creștere, de concurenți occidentali, inclusiv Nvidia, Cohere, Reflection și Mistral, care dezvoltă alternative eficiente și mai accesibile la soluțiile Anthropic și OpenAI.
- Anthropic a decis, brusc, să ceară întregii industrii AI să încetinească dezvoltarea de noi modele. „Dacă sistemele devin capabile să producă urmași pe cont propriu, securitatea, monitorizarea și gestionarea comportamentului lor vor deveni mult mai importante decât sunt acum”. Potrivit Anthropic, există riscul de a pierde controlul asupra sistemelor de inteligență artificială.
- Anthropic a lansat Claude Fable 5, o versiune publică a modelului Mythos cu capacități de securitate cibernetică dezactivate. Fable 5 este construit pe aceeași arhitectură ca Mythos, dar este echipat cu clasificatori încorporați care interceptează solicitări. Când este declanșată o funcție de dezactivare, solicitarea trece automat la Claude Opus 4.8. Fiabilitatea acestor restricții este o întrebare deschisă. S-a demonstrat, în repetate rânduri, că mecanismele de apărare ale modelelor de inteligență artificială pot fi ocolite. Claude Mythos 5 – același model ca Fable 5, dar cu unele restricții ridicate – a fost lansat pentru aproximativ 200 de organizații, inclusiv agenții guvernamentale americane.
- materialele Reuters și Axios din aprilie au oferit argumente pentru afirmațiile conform cărora modelul restricționat de inteligență artificială Mythos Preview al Anthropic este utilizat în cadrul unor structuri ale Departamentului Apărării, în pofida disputelor continue privind desemnarea companiei ca risc în lanțul de aprovizionare. Deși relatările rămân neconfirmate, afirmația conform căreia Mythos a fost implementat în cadrul organizațiilor americane de apărare și securitate națională pare din ce în ce mai credibilă. Ulterior, Security Affairs și Financial Times au dezvoltat povestea. Se pare că NSA folosește modelul de inteligență artificială Mythos în scopuri ofensive … pentru hacking.
- Administrația americană a restricționat Fable 5 și Mythos 5 pentru a fi utilizate de către guverne străine, companii și persoane fizice, inclusiv angajații companiei care nu sunt cetățeni americani. Anthropic consideră că motivul au fost presupusele metode de ocolire a mecanismelor de securitate ale Fable 5. Decizia guvernului este de remarcat deoarece, până acum, restricțiile americane la export în domeniul AI s-au aplicat în principal cipurilor și echipamentelor. Washingtonul extinde mecanismul la accesul la modele avansate de AI. Lupta dintre Anthropic și guvern tocmai s-a complicat. Anthropic este acum supusă simultan la două regimuri restrictive: a fost inclusă pe lista neagră de către Pentagon ca fiind „prea periculoasă” pentru cooperarea guvernamentală, iar tehnologiile sale sunt supuse licențelor de export din partea Departamentului Comerțului.
- OpenAI pregătește cea mai mare actualizare a ChatGPT de la lansarea sa. Dezvoltatorii intenționează să transforme chatbot-ul într-o „super aplicație” care va încuraja utilizatorii să folosească instrumente de programare și generare de imagini, agenți și aplicații partenere. Toate aceste produse generează venituri semnificativ mai mari pentru companie, important înainte de IPO.
- OpenAI ar putea reduce drastic prețurile produselor sale de inteligență artificială în încercarea de a concura cu Anthropic pentru clienții corporativi. Propunerea implică reducerea semnificativă a taxelor pentru token-uri, care determină costul utilizării modelelor de inteligență artificială.
- Donald Trump a semnat un ordin executiv privind securitatea inteligenței artificiale, bazat, în mare măsură, pe cooperarea voluntară cu industria. Acest ordin încurajează dezvoltatorii să supună modelele noi unei evaluări guvernamentale înainte de lansarea publică. Criticii susțin că inițiativa ar putea avea dificultăți dat fiind personalul redus în domeniul securității cibernetice, termenele de testare limitate și dependența de participarea voluntară a industriei. Ordinul instruiește NSA, Departamentul Trezoreriei și CISA să creeze programe clasificate de benchmarking, descoperire a vulnerabilităților și evaluare a siguranței, dar rămân întrebări despre expertiza și capacitatea guvernului de a evalua eficient sistemele AI.
- Donald Trump a semnat și un Memorandum de securitate națională care vizează accelerarea utilizării de către guvern a AI în cadrul comunității militare și de informații. Cea mai semnificativă prevedere: contractorii să nu poată restricționa sau dezactiva unilateral utilizarea sistemelor desfășurate de către guvern. Par să fie vizate, în mod direct, tensiunile dintre Pentagon și firmele de AI de frontieră cu privire la aplicațiile militare și restricțiile de utilizare.
- peste 400 de factori de decizie politică, directori din domeniul tehnologiei, cadre universitare și oficiali s-au reunit la Washington pentru a doua gală anuală AI Honors, organizată de Washington AI Network. În centrul discursului arhiepiscopului Gabriele Caccia, recent devenit Nunțiu Apostolic în Statele Unite, s-a aflat … Magnifica Humanitas și intenția Vaticanului de a contribui la dezbaterea din jurul AI. Apropo de Magnifica Humanitas … guvernul de la Roma implementează ceea ce descrie ca fiind primul cadru național cuprinzător din Europa pentru AI, bazându-se pe o sursă neobișnuită pentru un pachet de politici tehnologice: enciclica Papei Leon al XIV-lea.
- o comisie înființată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale recomandă crearea în SUA a unei Forțe Cibernetice independente, care ar putea atinge capacitatea operațională inițială în termen de 12 până la 18 luni, fără a perturba operațiunile cibernetice în curs. Un serviciu cibernetic militar responsabil de recrutarea, instruirea, educarea, certificarea și gestionarea forței de muncă cibernetice. Ar urma să cuprindă 30.000 de persoane.
- Jonna Mendez, fost șef al departamentului de deghizare în cadrul CIA, susține că guvernele și companiile se confruntă cu o amenințare tot mai mare, deoarece aceleași instrumente de inteligență artificială utilizate de agențiile de informații se întorc acum împotriva instituțiilor și a angajaților lor.
- teoria „internetului mort” a primit susținere. Conform datelor furnizate de Cloudflare, mai mult de jumătate din solicitările către un set semnificativ de site-uri web provin de la diverși boți și agenți de inteligență artificială. Majoritatea traficului online este realizat de AI, cu un an înaintea proiecțiilor anterioare, o mică parte fiind boți rău intenționați; Iranul este un punct fierbinte pentru o astfel de activitate.
- Meta a anunțat încheierea unui acord cu Reliance Industries pentru a deschide în India un centru de date bazat pe inteligență artificială. Capacitatea instalată a centrelor de date din India a crescut de la aproximativ 375 de megawați în 2020 la aproximativ 1,5 gigawați în 2025.
- cercetătorii de la Universitatea din Maryland avertizează că suveranitatea AI este din ce în ce mai legată de infrastructura fizică, ceea ce face ca centrele de date AI la scară largă să fie ținte atractive pentru operațiuni cibernetice.
- KPMG a eliminat raportul despre AI bazată pe agenți de pe site-ul său web după ce au fost descoperite zeci de referințe fictive sau distorsionate. Ironia este că un raport dedicat implementării AI în afaceri pare a fi un produs al AI generativă în sine – cu halucinațiile sale. Total Experience: Redefining Excellence in the Age of Agentic AI a fost publicat de KPMG în octombrie anul trecut și descria modul în care companiile implementează agenți de inteligență artificială.
- FBI-ul a dezvăluit un oraș fals de 22.000 de metri pătrați pe care îl folosește pentru antrenament în război cibernetic.
- cum se pregătește Administrația Trump să introducă medicii bazați pe AI în sistemul american de sănătate – chatboții scriu, deja, rețete în Utah, iar startup-urile vorbesc despre asistență medicală complet autonomă, fără medici.
- de ce este Comitetul Internațional al Crucii Roșii îngrijorat de utilizarea AI în domeniul militar.
Khaled al-Aydi, despre care se spune că este un refugiat palestinian din Siria cu cetățenie ucraineană, a fost reținut de Hezbollah, apoi a evadat și a dispărut, aparent prin intermediul ambasadei Ucrainei. Practic, se pare că Mossad-ul îl coordona pe palestinianul cu pașaport ucrainean pentru a ajuta la identificarea țintelor Hezbollah în sudul Beirutului. Dar grupul șiit l-a capturat și l-a reținut până în martie, când a scăpat, cumva, în timpul atacurilor aeriene israeliene, despre care Hezbollah insistă că au fost realizate pentru a-l ajuta să fugă. Khaled a parcurs, apoi, câțiva kilometri prin Beirut până în cartierul diplomatic Baabda, unde a dispărut în ambasada Ucrainei și nu a mai fost văzut de atunci. Toată lumea pare acum să fie de acord că nu se mai află în ambasadă, dar nimeni nu spune unde a plecat sau cum a ajuns acolo.
În altă ordine de idei, Mossad-ul este faimos pentru priceperea la exfiltrări. Iar între timp, Pentagonul a ridicat, discret, amenințarea reprezentată de Israel prin intermediul serviciilor de contrainformații la „critic”, cel mai înalt nivel posibil.
Negocieri cu drone, scrisori și cărți. Dronele de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) și scrisoarea lui Zelenski către Putin fac parte din noua „campanie militar-diplomatică” a Ucrainei. Potrivit unor surse din Rada Supremă ale Ukrayinska Pravda , dronele și scrisoarea fac parte dintr-o „campanie militar-diplomatică” mai amplă a Ucrainei, care are scopul de a-l convinge pe Putin că nu există alternativă la „negocieri serioase”. „O fereastră de oportunitate pentru negocieri s-ar putea deschide în octombrie-noiembrie”.
Încă ceva … țările UE au convenit să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova. la summitul G7 (15/17 iunie) din Franța, liderii celor trei state europene (E3) – Franța, Germania și Marea Britanie – intenționează să-l convingă pe Donald Trump să sprijine noi discuții de pace între Rusia și Ucraina. Înainte de G7, premierul japonez, Sanae Takaichi, se va întâlni la Roma cu premierul italian, Giorgia Meloni. Tot înainte de G7, Keir Starmer va semna un acord de cooperare energetică și financiară în valoare de aproape 25 de miliarde de dolari cu premierul japonez. Compania britanică Rolls-Royce a semnat un acord cu Japonia pentru a dezvolta reactoare nucleare modulare. Trump și Zelenski vor participa la reuniunea de lucru a G7.
The Wall Street Journal și The Sunday Times au publicat materiale ample bazate pe cartea „Conspirația Nord Stream” a corespondentului european al Wall Street Journal, Boyan Panchevski. Faptul că exploziile conducetlor au fost provocate de un grup de scafandri ucraineni pe un iaht închiriat, Andromeda, a devenit cunoscut din publicațiile din Spiegel și New York Times încă din 2023–2024. Cartea lui Panchevski adaugă câteva detalii despre operațiune și urmările acesteia. La 26 septembrie 2022, exploziile au distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream de pe fundul Mării Baltice. Conform cărții, operațiunea i-a costat pe autori 250.000 de dolari. În august 2025, procurorii germani l-au arestat în Italia pe un ofițer ucrainean, „Sergey K.”, despre care anchetatorii cred că a fost implicat în operațiune. Procesul este programat să aibă loc la Hamburg în această vară. În carte este descrisă detaliat „Freya”, născută la Kiev la mijlocul anilor 1980, fost model și instructor de scufundări. Potrivit lui Panchevski, ea a fost cea care a împiedicat eșecul operațiunii. O cunoștință a descris-o ca fiind „absolut nebună”. Conform cărții, în timpul negocierilor, Rusia a făcut din refacerea Nord Stream una dintre condițiile pentru un acord de pace, iar Putin ar fi fost de acord personal cu vânzarea conductelor către investitori americani. Interesul american pentru achiziționarea Nord Stream 2 este real: în noiembrie 2024, Wall Street Journal a relatat că finanțatorul american Stephen Lynch a solicitat Departamentului Trezoreriei SUA permisiunea de a participa la licitația pentru conductă, iar în martie 2025, Financial Times a scris că Matthias Warnig făcea lobby pentru tranzacție prin intermediul investitorilor americani. Când Pancevski i-a spus unuia dintre ofițerii ucraineni despre aceste planuri, ofițerul a răspuns: „lăsați-i să repare problema. O vom arunca din nou în aer”. Biroul lui Zelenski a negat întotdeauna orice implicare în operațiune. Surse din carte, apropiate comandantului-șef de atunci, Zalujni, susțin că acesta l-a informat pe președinte în prealabil. Zalujni însuși a refuzat să comenteze.
Alte negocieri. Cu bombe… SUA au atacat Iranul ca act de „diplomație coercitivă” pentru a presa Teheranul să semneze acordul nuclear. Un oficial american anonim a declarat pentru Axios că toate țintele se aflau în sudul Iranului: sisteme de apărare aeriană, stații radar și centre de control al dronelor. Inclusiv în Strâmtoarea Ormuz, dar nicio infrastructură nu a fost afectată. Trei marinari indieni au fost uciși după ce SUA au atacat un petrolier în apropierea Strâmtorii Ormuz. Mass-media de stat iraniană a relatat despre explozii în orașul Karaj, la vest de Teheran, și în alte zone nordice ale țării. Ca represalii, Iranul a lansat un atac cu drone asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrain. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice susține că a distrus „un număr mare” de avioane de vânătoare americane F-35, F-15 și F-16 în urma unui atac cu 12 rachete balistice asupra bazei aeriene din Azraq, Iordania. Sediul comandamentului militar iranian a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru toate petrolierele și navele comerciale. Președintele SUA a declarat pentru prima dată că Statele Unite intenționează să desfășoare o operațiune terestră împotriva Iranului și a numit ținta acesteia: principalul terminal de export de petrol al țării, pe Insula Kharg. Dar … Donald Trump a anunțat, pe Truth Social ca de obicei, că anulează atacurile planificate asupra Iranului și, ulterior, că „toate părțile” au aprobat termenii finali ai un acord de pace. Premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, a anunțat că textul final al acordului SUA-Iran a fost convenit, iar Islamabad, împreună cu Qatar, mediază negocierile. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că memorandumul de înțelegere „nu a fost niciodată mai aproape” de finalizare. Trump a repostat pe Truth Social declarația oficialului iranian. Detaliile oficiale ale memorandumului nu au fost publicate, dar se pare că părțile au convenit să prelungească armistițiul din aprilie cu 60 de zile. Părțile au interpretări diferite asupra detaliilor și nu există o imagine unitară: negocierile finale au loc într-o stare de extremă neîncredere reciprocă. Problema programului nuclear al Iranului (care a fost principal pretext pentru atacul SUA și Israel din februarie) a fost amânată pentru mai târziu. Cele două părți sunt în dezacord cu privire la deschiderea Strâmtorii Ormuz și a dezghețării fondurilor iraniene. Pe fondul anticipării acordului, prețurile petrolului au atins minimele ultimelor două luni.
Ministrul Iranian de Externe la postul național de televiziune: activele blocate ale Iranului vor fi eliberate conform memorandumului de înțelegere și niciunul dintre activele noastre nu va putea fi blocat din nou. Există, de asemenea, un plan economic prevăzut în acest acord pentru a reconstrui după daunele aduse Iranului. Acest memorandum de înțelegere, deși are doar o pagină jumătate, două, a fost negociat timp de mai bine de două luni, iar toate clauzele și propozițiile sale au fost revizuite de nenumărate ori. Rapoartele au fost transmise Consiliului Suprem de Securitate Națională și instituțiilor de securitate în timp util, iar forțele militare au monitorizat probleme importante, inclusiv Strâmtoarea Ormuz și sfârșitul războiului.
Încă ceva … Emiratele Arabe Unite și Iranul poartă discuții despre securitate. Hamas spune că discuțiile de la Cairo avansează „în sens pozitiv”, iar cofondatorul Hamas este eliberat din închisoarea israeliană. Administrația Trump a lansat o anchetă asupra proeminentului critic al războiului din Iran, Trita Parsi, cofondator la think tank-ului Quincy Institute for Responsible Statecraft, cu sediul în Washington. Ce ar fi necesar pentru a cuceri insula Kharg din Iran. Ceartă între Teheran și Tirana în contextul Revoluției Flamingo
Schimb de șefi. Trump îl schimbă pe Bill Pulte cu Jay Clayton, pe care l-a nominalizat pentru funcția de director al serviciului național de informații. Clayton, un fost procuror care a semnat rechizitoriul secret al lui Maduro. În timp ce părăsește aceeași funcție, Tulsi Gabbard a revocat două rapoarte ale serviciilor de informații din epoca Biden despre Sindromul Havana, susținând că acestea nu îndeplinesc standardele analitice. Rapoartele retrase pun la îndoială utilizarea de către adversarii străini a unor noi tipuri de arme pentru a îmbolnăvi personalul guvernului american. Se așteaptă ca întregul set de documente să fie pus la dispoziția publicului și a legislatorilor în următoarele zile.
ODNI a anunțat, la 12 iunie, că după luni de căutări prin fondurile și dosarele Comunității de Informații, directorul Serviciului Național de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, dezvăluie noi dovezi ale finanțării de lungă durată de către guvernul Statelor Unite a peste 120 de biolaboratoare din peste 30 de țări. Inclusiv în Ucraina, unde ar putea fi compromise din cauza războiului. În ziua următoare, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a respins acuzațiile lui Tulsi Gabbard.
Ceva, ceva aflasem și noi mai demult: Kazahstan și virușii dintre lumi
O nouă arhitectură regională. Turcia și Arabia Saudită au semnat, la Riad, două memorandumuri de înțelegere care vizează consolidarea cooperării în sectoarele feroviar și logistic pentru a îmbunătăți conectivitatea regională și legăturile comerciale. Prin conectarea Peninsulei Arabice la Turcia prin Iordania și Siria, linia își propune să creeze o rută terestră alternativă la o serie de puncte de blocare care, în ultimii ani, au evidențiat vulnerabilitatea lanțurilor comerciale regionale. Cea mai explicită referire din declarațiile Turciei este la Strâmtoarea Ormuz. Ankara prezintă posibila extindere până la Oman ca mijloc de a ajunge la Oceanul Indian și de a reduce dependența de unul dintre principalele blocaje maritime din comerțul global. Însă coridorul ar reduce și dependența de rutele prin Marea Roșie și Canalul Suez, oferind o legătură terestră între Golf și Mediterana de Est. Israelul și Libanul sunt excluse de pe harta proiectului.
sursă: frumentarius.ro
