Cabana Omu, punctul de cazare din Munții Bucegi aflat la cea mai mare altitudine din România, și-a redeschis porțile pentru turiști, după o perioadă în care a funcționat sporadic și doar ca adăpost pentru vreme rea. Situată la peste 2.500 de metri altitudine, cabana revine în circuitul turistic în administrarea lui Andrei Adămuță, nepotul lui Ion Adămuță, șeful formației Salvamont din Râșnov și cabanierul de la Mălăiești.
Andrei Adămuță administrează Cabana Omu
„De două-trei săptămâni ne chinuim să dăm zăpada”
Redeschiderea cabanei de la 2.505 metri altitudine nu a fost deloc ușoară. „De două-trei săptămâni ne chinuim să dăm zăpada”, spune Andrei, care a urcat marfă cu elicopterul, ATV-ul sau pur și simplu în spate, cu rucsacul, acolo unde drumurile încă sunt blocate de troiene de câțiva metri.
Cabana Omu, în luna mai
La 37 de ani pe care îi împlinește în luna iulie, Andrei Adămuță nu este un cabanier tipic. Vine dintr-o familie legată de munte – „unchiul meu are cabana Mălăiești, bunicul a fost vânător, muntele e în sufletul nostru de mici” -, dar drumul lui a trecut mai întâi prin sport și bucătărie. În prima tinerețe, Andrei a fost sportiv de performanță. A făcut schi sărituri și a urmat IEFS pentru a deveni antrenor, însă viața l-a dus în altă direcție: gastronomia, pasiune moștenită de la tatăl său, bucătar întreaga viață în restaurante din Brașov.
Cabanierul care a lucrat în restaurante de top din Franța și Germania
În ultimii zece ani Andrei Adămuță a lucrat în mari restaurante din Germania (la Bodensee) și Franța, la Aix-en-Provence, ajungând șef bucătar. Avea în față o carieră internațională – urma să lucreze pe un iaht la Saint-Tropez și iarna la Saint Moritz – însă a ales să renunțe la tot pentru Cabana Omu.
„Am lăsat această carieră pentru cabană. A fost o treabă acolo care nu mi-a convenit. Eu lucram cu prietena mea, dar pe iaht mi-au spus că au nevoie doar de mine, așa că am renunțat. Iarna trebuia să lucrez la Saint Moritz, iar vara la Saint Tropez”, spune Andrei, care recunoaște că muntele lângă care a crescut și administrarea propriului restaurant l-au atras mai mult decât turismul sofisticat din Franța.
Meniul de la Omu
Experiența din bucătăriile occidentale nu se traduce la cabana Omu în fine dining, ci într-o bucătărie simplă și consistentă, adaptată muntelui și pe care turistul în bocani o cere. „Lumea nu vine la noi pentru fine dining. Vine să mănânce bine, sănătos și să-și vadă de traseu”.
În meniu se regăsesc ciorba de fasole cu afumătură, ciorba de legume, ciorba de cocoș, cârnăciori cu piure sau pastramă de oaie cu mămăliguță, toate gătite în condiții dificile, la peste 2.500 de metri altitudine. „Secretul la ciorba de fasole e tarhonul și o fierbere de patru-cinci ore”, spune Andrei, care începe ziua la ora 5 dimineața pentru a pregăti zeci de litri de ciorbă care trebuie musai să fie gata la ora prânzului când apar primii drumeți înfometați.
Cabana Omu, azi
Cabana oferă cazare în regim simplu – camere comune și priciuri, cu sac de dormit obligatoriu – și rămâne deschisă atât cât permite vremea. Rezervările nu sunt o regulă strictă: „dacă cineva bate în geam la 11 noaptea, deschidem cabana fără probleme”.
Popasul la cabana Omu nu este deloc pentru turiștii pretențioși care caută confort de patru stele în vârf de munte. Este doar un adăpost pentru odihnă în dormitoare comune și într-o atmosferă pe care nu oricine o înțelege și o acceptă.
Cabana Omu, ridicată în 1888 pentru culegătorii de plante medicinale
Cabana Omu a fost construită în 1888 de asociația turistică săsească Siebenbürgischer Karpaten Verein (SKV), n.r. – Asociația Carpatină Transilvană. Micul adăpost a fost inaugurat la 2 septembrie 1888 sub numele de „Casa de piatră de la Vârful Omu” și a fost prima cabană de piatră din Munții Bucegi. Forma ei inițială nu se mai păstrează astăzi.
A fost ridicată din nevoia de a oferi adăpost mai degrabă naturaliștilor care rătăceau vara pe cărări de munte pentru plantele medicinale. Amplasamentul a fost ales special lângă celebrul monolit stâncos de pe Vârful Omu, care oferea o anumită protecție naturală împotriva vânturilor puternice. Construcția bizară a devenit rapid un punct de atracție pentru curioșii care se avântau adesea la 2.500 de metri altitudine doar să o vadă.
S-a creat astfel, în mod natural, un mic nucleu al turismului montan românesc.
Cine a fost Mihai Haret, părintele cabanelor din Bucegi
Refugiul montan a fost mărit sau dublat de o a doua construcție din lemn, care a fost distrusă într-un incendiu la începutul anilor 1900 și refăcut în 1925. Însă forma pe care o știm astăzi a fost construită abia în 30 la inițiativa lui Mihai Haret, din păcate prea puțin cunoscut astăzi, care oferă doar numele unei străzi din Sinaia.
Casa Omul Mihai Haret
În realitate Mihai Haret a fost un mare vizionar, pionier al turismului montan din România și autorul primului ghid turistic montan din țara intitulat „În munții Sinaiei, Rucărului și Brașovului” apărut în 1910. Este un ghid complex, conține peste 250 de pagini cu hărți turistice, planșe, fotografii și informații detaliate despre traseele montante.
Născut Gold, Mihai a fost înfiat la vârsta de 20 de ani de mătușa sa, văduva lui Spiru Haret, matematicianul și pedagogul care a revoluționat, din funcția de ministru al educației, învățământul românesc. De altfel, ghidul turistic montan a fost dedicat „respectatului meu unchiu, Spiru C. Haret. Omagiu de recunoștință și admirație”.
Mihai Haret a fost una dintre figurile centrale ale turismului românesc din prima jumătate a secolului XX, având un rol esențial în organizarea și dezvoltarea drumeției montane. Implicat încă din 1903 în Societatea Turiștilor din România, el a devenit ulterior fondator și președinte al asociației „Hanul Drumeților” (1921), iar apoi a condus Turing-Clubul României între 1926 și 1937, transformându-l într-una dintre cele mai importante organizații turistice ale vremii, cu mii de membri cotizanți.
Cabana Omu, în 1910
Cât a costat renovarea cabanei din anii 20
Asociația „Hanul Drumeților” a fost cea care s-a implicat în reconstruirea adăpostului montan de la Omu, un proiect în care s-a investit 350.000 de lei în 1925, o sumă care echivalează astăzi cu peste 7,5 milioane de lei. Banii necesari au fost strânși din cotizații, dar și din donații solicitate de la turiști.
„În adevăr, Hanul Drumeţilor a terminat zilele acestea construirea unei cabane de adăpost pe muntele Omul, la 2109 m., care va fi astfel cea mai înaltă Casă de adăpost din România. Casa Omul cuprinde 3 încăperi: una mare pentru adăpostul turiștilor, una mai mică pentru bucătărie şi locuinţa paznicului şi alta pentru persoanele cari vor voi să stea la Omul mai mult de o noapte pentru studii şi observaţiuni. Casa va fi locuită permanent da un paznic îngrijitor, deşi aceasta constitue o însemnată povară pentru asociaţie, deoarece sa constatat – din nefericire – un spirit de distrugere foarte regretabil printre turiştii cari excursionează în munții noştri”, scria ziarul Universul în ediția din 18 decembrie 1925.
Casa Omul din Bucegi
Cabana s-a construit greu, notează sursa citată, „harnicii lucrători ai Hanului Drumeţilor”, fiind nevoiți să înfrunte, din august și până în decembrie 1925, nu mai puțin de „17 viscole cu uragane şi zăpadă”.
„Apoi, dată fiind situaţia adăpostului, mai tot materialul de construcţie a trebuit să fie cărat, pe aproape 5 km., numai cu spinarea omenească. Casa Omul a costat aproape 350.000 lei din cari asociaţia Hanul Drumeţilor nu a avut decât 250.000. Rămâne deci o diferenţă de 100.000 lei, cu cari societatea este descoperită. Pentru împlinirea acestui deficit, «Hanul Drumeţilor» face un călduros apel la toţi turiştii şi in special la acei cari excursionează în frumoşii noştri Bucegi, rugându-i să contribuie cu obolul lor la uşurarea sarcinei asociaţiei”, scria Unviersul.
Cabana unde se putea bea cel mai bun vin negru, „păcura” de Valea Călugărească
Implicarea nepotului lui Spiru Haret în reconstrucția cabanei i-a fost răsplătită de asociație. Numele său apărea pe frontispiciul adăpostului din Bucegi, mult timp cabana fiind cunoscută drept „Casa Omul Mihai Haret” unde se putea bea cel mai bun vin negru din țara românească, „păcura” de Valea Călugărească.
„Iată-ne sus pe Omul, la 2500 metri. În vîntul care goneşte furios faldurii ceţii ca nişte armii de stafii în derută, ochii înlăcrimaţi de ger zăresc neîncrezători o casă cu ferestrele luminate. O casă la 2500 de metri? Şi totuşi silueta neverosimilă e o realitate binecuvintată. – «E casa Mihai Haret de pe Omul», ne spune şeful nostru. Cea mai înaltă din Carpaţi. Aci vom petrece noaptea. Un val de căldură ne mîngîie obrajii, cînd deschidem uşa primitoarei cabane. In sala comună, larmă veselă de turişti, miros aburit de ciorbă caldă, ciocnet discret de pahare. – Cel mai bun vin negru din ţara romînească, zice şeful trăgînd cu ochiul la «păcura» de Valea Călugărească a celebrului naturalist şi turist”, se arată într-un reportaj publicat în revista Realitatea Ilustrată, ediția din 21 septembrie 1933.
În același reportaj este explicat și de ce cabana din Bucegi purta numele lui Haret. „După numele preşedintelui Turing-Clubului, Mihai Haret, sufletul instituţiei. Mai toate începuturile mari sunt, dacă te uiţi bine, opera unui singur om, a unui animator tenace care adună la un loc, utilizează şi unifică entuziasmele sporadice individuale, mai puţin durabile şi constructive”.
Re-reinaugurată în 1937
În toamna anului 1937 cabana de la Vârful Omu va fi din nou inaugurată, în forma pe care o cunoaștem și astăzi, după un lung proces de renovare. Evenimentul a fost anunțat în presa din epocă, iar amatorii de drumeții au fost invitați să participe la inaugurare însoțiți de patrule alpine ale jandarmeriei montane.
„Touring – Clubul României învită pe toți membri la înaugurarea casei „Omu“ (2513 m. alt.) din Bucegi, care a fost mărită și cu totul renovată. Inaugurarea se va face cu un deosebit fast în ziua de Duminecă, 7 Noemvrie a. c. Se pleacă cu trenul până la Sinaia, iar de aici prin Piatra Arsă se urcă pe Vf. Omu sau din Bușteni pe Valea Cerbului-Vf. Omu. Reamintim că acest adăpost se află pe cel mai înalt vârf din Bucegi și e cel mai înalt refugiu din munții noștri. Asociația „Jandarmeria“ pune la dispoziția tuturor societăților turistice patrule alpine, care vor avea de îndeplinit următoarele servicii: serviciul de ajutor imediat, serviciul de călăuză atunci când nevoile impun o cercetare serioasă în munți, școală cu păzitorii de cabane ce nu posedă cunoștințe suficiente cu privire la codul de semnalizare, echipele de ajutor, controlul marcajelor turistice în munți și paza cabanelor”, se arată într-un articol din ziarul Răsunetul, ediția din 7 noiembrie 1937.
În anii 2000, cabana Omu a fost „mai degrabă închisă, decât deschisă”
În anii 2000, cabana Omu a fost „mai degrabă închisă, decât deschisă”, după cum comentează turiștii pe forumurile dedicate drumețiilor montane. A avut un program incert, să bei un ceai cald acolo era o chestiune de noroc, iar de cazat nu s-a pus problema ani la rând. În prezent cabana funcționează doar în perioada de vară-toamnă, începând cu luna iunie și până la prima ninsoare serioasă, când zăpada face impracticabile traseele de la 2.500 m.
Echipa de la Cabana Omu
În 2024, cabana de la Omu a revenit în atenția marelui public odată cu vizita neașteptată a președintelui de atunci, Klaus Iohannis. „Eram acolo, eu căram marfă, iar sus erau mama și prietena mea. Era cam în perioada asta, ne pregăteam de curățenie. Domnul Iohannis a apărut împreună cu oamenii lui (n.r. – ofițerii SPP). I-am oferit un ceai”, își amintește Andrei Adămuță.
sursă: libertatea.ro
