(transcriere a rubricii „Reflector” a Iulianei Pitaru Vlacicu, din cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
Iașiul este prezentat, de ani de zile, ca o capitală simbolică a Moldovei. Oraș universitar, cultural, european, al marilor proiecte și al dezvoltării. Dar din păcate atunci când analizăm acțiunile primăriei Iași, nu doar discursurile administratorilor locali, sub vitrina Iașului european apare un Iași al contractelor problematice, al plăților în avans, al banilor împrumutați și ținuți în conturi, al investițiilor neclare, al compensațiilor discutabile și al procedurilor incomplete. Documentele analizate de redacția Gold FM indică o succesiune de probleme în zone-cheie: transportul public, transportul metropolitan, achizițiile pentru hrana copiilor, investițiile publice, contractele pentru energie, evidențele contabile și gestionarea bunurilor publice. Iar administrația Iașiului funcționează ca un voievodat politic în jurul unui singur om: primarul Mihai Chirica.
Prima mare problemă identificată este reprezentată de contractele pentru energie, mai exact contractul pentru cărbune. Un contract uriaș, încheiat în contextul războiului din Ucraina și al exploziei prețurilor la energie: 154.000 de tone de cărbune energetic plătite în avans cu peste 16 milioane de dolari. Dar cantitățile nu au fost livrate integral și au existat dispute contractuale, garanții, penalități și riscuri financiare majore pentru bugetul local. La capătul acestei operațiuni apare o propunere de sesizare penală: cine este cel care a evaluat riscurile acestui contract și a acceptat ca milioane de dolari să fie plătite în avans, expunând banii ieșenilor la niște riscuri uriașe? Mihai Chirica nu poate revendica politic investițiile și succesele pentru ca apoi să fugă de răspundere când apar contractele cu probleme.
A doua problemă identificată se referă la transportul public și metropolitan. Iașiul se laudă cu opțiuni de mobilitate urbană moderne, tramvaie, autobuze, conectarea comunelor din jur. Însă o analiză mai atentă indică garanții contractuale neactualizate, modificări de tarife fără respectarea prevederilor legale, compensații calculate discutabil, întârzieri la emiterea facturilor și lipsa unor proceduri operaționale esențiale. Exact sistemul care trebuie să ducă oamenii la muncă, la școală sau la spital funcționează într-o arhitectură administrativă vulnerabilă și pare ghidat de improvizație, nu de reguli clare. Aici apare o caracteristică tipică a voievodatului: administrația crește, creează structuri, companii, asociații, delegări și contracte, dar controlul real se subțiază. Responsabilitatea se pierde între Primărie, companie, asociație, consiliu, contract, anexă, tarif, compensație și factură, dar în vârful acestei piramide rămâne numele primarului Mihai Chirica.
A treia arie de activitate problematică este cea a investițiilor și evidențelor financiare. Documentele arată probleme privind lucrări, recepții, evidențe contabile și sume neclarificate. Iar municipiul Iași a ajuns să țină bani împrumutați în conturi, plătind dobânzi și comisioane, în loc ca fondurile să fie folosite pentru investițiile pentru care au fost contractate. Este ca și cum ai lua credit pentru renovarea casei, ai lăsa banii nefolosiți, dar ai plăti totuși lună de lună costul creditului. Într-o gospodărie normală, ar fi considerat absurd. În administrația publică, devine o problemă gravă de management financiar pe care o plătesc ieșenii, nu primarul.
A patra disfuncționalitate identificată este cea a bazelor sportive, folosite în discursul politic ca dovadă că administrația chiar face ceva pentru copii, tineri și comunitate. Documentele indică probleme în contracte privind modernizarea unor baze și terenuri sportive: recepții contestate, diferențe și întrebări privind ce s-a plătit față de ce există efectiv în teren. Bazele sportive sunt prezentate public ca investiții pentru copii, tineri și comunitate. Dar când documentele arată probleme la recepție și execuție, întrebarea devine inevitabilă: s-a construit pentru comunitate sau pentru bifarea unor proiecte de imagine?
A cincea problemă identificată este cea mai sensibilă, pentru că are legătură cu programul pentru hrana copiilor. Nu mai vorbim despre cărbune sau terenuri de sport, ci despre hrană pentru preșcolari și elevi. Documentele arată achiziții directe repetate, produse fără documente complete și proceduri care ridică semne de întrebare față de regulile achizițiilor publice. Aceasta este zona în care o administrație ar trebui să fie impecabilă. Dacă nici aici administrația Chirica nu poate garanta rigoare, atunci unde o poate garanta?
Ultima arie de activitate disfuncțională identificată este urbanismul, un aspect foarte important într-un oraș ca Iașiul din moment ce ghidează cum arată orașul, cum se dezvoltă cartierele, cum se construiește, ce se autorizează, ce se demolează, ce se conservă și ce se pierde. Documentele nu indică nereguli semnificative, dar arată vulnerabilități administrative: proceduri neactualizate, fișe de post neactualizate, probleme privind urmărirea valabilității unor documente. Într-un oraș mare, urbanismul este inima dezvoltării urbane. Dacă până și acolo unde concluzia formală este favorabilă apar proceduri neactualizate, întrebarea legitimă este: ce se întâmplă în zonele unde miza financiară este mult mai mare? Sub administrația lui Mihai Chirica, Iașiul a crescut mult, dar a crescut ordonat sau a crescut în logica intereselor, presiunilor și compromisurilor? Este sistemul suficient de solid pentru a controla dezvoltarea unui oraș în expansiune?
Puse cap la cap, toate aceste zone conturează nu o serie de probleme separate, ci un mod de funcționare: proiecte anunțate spectaculos, dar executate cel puțin problematic, fără control sau grijă suficientă. Deciziile sunt centralizate, răspunderea este dispersată, iar banii publici sunt greu de urmărit. Iașul nu este proprietatea primarului. Este un oraș cu oameni care muncesc, plătesc taxe, cresc copii și au dreptul să știe ce se întâmplă cu banii lor. Primarul trebuie să iasă în față mai ales atunci când se identifică astfel de probleme, nu doar la tăieri de panglică sau festivaluri.
Pentru a înțelege cine răspunde de aceste nereguli, i-am adresat cinci întrebări domnului primar Mihai Chirica, dorind să-i integrăm răspunsurile aici. Dintre întrebările adresate, redăm: Cum este posibil ca municipiul Iași să plătească lucrări și servicii fără documente justificative complete, iar în unele cazuri să existe diferențe între realitatea din teren și evidențele contabile ale Primăriei? Cine răspunde de aceste nereguli? Cum explicați faptul că Primăria Iași a ținut bani împrumutați în conturi, plătind în același timp dobânzi și comisioane importante, în loc ca fondurile să fie folosite pentru investițiile pentru care au fost contractate? Cum a ajuns Primăria Iași în situația în care unele investiții publice au fost recepționate parțial, neinventariate sau ținute ani întregi în evidențe neclare, fără ca administrația să intervină pentru recuperarea prejudiciilor sau stabilirea responsabililor? Până acum nu am primit niciun răspuns din partea dumnealui, dar dacă acesta va veni îl vom mediatiza pe canalele Gold FM sau într-un episod viitor, în care vom prezenta și datele concrete ale contractelor și ale sumelor vizate.
Dacă și dumneavoastră vă doriți o Românie mai corectă și aveți informații despre abuzurile comise de angajații statului român, scrieți-ne pe email la reflector@radiogoldfm.ro
